Părintele Nicolae Tănase

Suportăm defectele celuilalt sau încercăm să le transformăm în calităţi?

Dacă vrei să faci o transformare în prietenul tău, în aproapele tău, acest lucru presupune o diplomaţie foarte complicată, pentru că acest lucru trebuie să fie insesizabil. Dacă devine sesizabil, nu se ştie cum reacţionează celălalt şi poate să nu iasă bine.

Diferența de studii poate fi un impediment pentru căsătorie?

Se poate şi aşa, dar cu multă atenţie. Problema nu este la cel cu facultate terminată. Problema este pentru completarea celui fără ea, la care uneori apare un complex de inferioritate.

Lipsa prieteniei creează conflicte

Mântuitorul ne recomandă ca primele conflicte ivite să se rezolve pe loc, eventual peste mânia produsă să nu apună soarele. Poate fi foarte periculos să lungim conflictele.

Dacă nu vă îndrăgostiți încât să se dărâme „stâlpii cerului” peste voi, să nu vă căsătoriți

Este de preferat mai întâi să ne placă omul şi cu defectele lui, dar dacă nu ne place, dacă nu ne îndrăgostim încât să se dărâme „stâlpii cerului” peste noi, nu trebuie să ne căsătorim; trebuie să mai aşteptăm, să mai studiem, pentru că în căsnicie se rezistă doar aşa. Şi toate aceste hopuri, aceste probleme care apar în căsătorie, copii, copii bolnavi, boli, lipsuri materiale, financiare, conflicte cu vecinii, cu rudele, toate se pot suporta dacă trăieşti lângă o fiinţă de care iţi place „la nebunie” în cam toate aspectele.

Dragostea să fie intensă, curată și sinceră!

Dragostea între doi tineri să fie aşa cum trebuie să fie! Intensă, sinceră, curată. Dar nu putem, din moment ce folosim cuvântul dragoste sau iubire, nu putem să zicem „iubire curată”, pentru că iubirea curată este curată, ea nu este iubire necurată. Ea nu este nici iubire falsă, pentru că atunci nu mai este iubire. Iar intensă, nici asta nu poţi să-i spui, pentru că iubirea dărâmă munţii!

Ce-i al tău e pus deoparte?

Dumnezeu are pentru fiecare darul său. Numai că trebuie să acţionezi...

Familia înseamnă și asumarea tuturor responsabilităților

Părinţii îşi pun problema cum să nu facă o perioadă de timp copii, iar apoi, după ce fac, constată că deja a fost foarte complicat, apoi se sfătuiesc cum odraslele lor să nu facă copii. Într-un cuvânt, nu mai doresc să fie dusă crucea căsătoriei. 

În viaţa de familie trebuie evitate extremele

Am văzut tineri care nu sesizează că ceea ce au scris Părinţii filocalici au scris pentru călugări, uneori au scris şi pentru mireni, dar mereu au recomandat dreapta socoteală. Foarte mulţi tineri buni în biserică se spovedesc, se împărtăşesc, dar greşesc la capitolul acesta, când intră prin căsătorie în viaţa de familie. Încearcă să facă în căsătorie ascetism mănăstiresc, monahicesc. Nu că n-ar fi bine în general, dar trebuie multă atenţie. Viaţa de familie trebuie să fie o viaţă normală, nici de continuă abstinenţă, dar nici de destrăbălare. 

Viața în doi este o permanentă mucenicie

Sfântul Mare Mucenic Procopie, ocrotitorul Mirei, avertizează pe cei doi miri ce au fost încununaţi că de acum pot duce cu binecuvântarea lui Dumnezeu o viaţă în doi, dar că această viaţă este o permanentă mucenicie.

Pregătiți-vă sufletește pentru schimbările pe care căsătoria le aduce în viața voastră

Mirele, bărbatul casei de acum, trebuie să aibă timp să se gândească şi să se pregătească, căci el trebuie să producă soţiei sale o bucurie înlocuitoare a ceea ce se pierde. Fata se desparte de mama ei, de familia ei, de casa ei, pierde fecioria, urmează să nască copii, are diverse stări. Mirele trebuie neapărat să se gândească cum să înlocuiască toate acestea.

Pagini