pomenirea lui Dumnezeu

Nu mai iubești cele pământești? Te pasc alte pericole

De această patimă moleşitoare şi aducătoare de toropeală vom scăpa de ne vom ţine cu tărie cugetul nostru între hotare foarte înguste, căutând numai la pomenirea lui Dumnezeu.

Chemarea numelui lui Iisus Hristos ne transformă viața

Dumnezeu nu cere numai paza trupului în vremea rugăciunii, ci mai mult vegherea şi rugăciunea din inimă.

„Să provocăm harul dumnezeiesc să vină în noi!”

Făptuirea practică se dobândește prin ascultare, osteneală trupească, slujire, toate acestea constituie coloana ei vertebrală, care, în limba Părinților noștri se numește iubire de osteneală. Împreună cu acestea, nevoitorul păzește înfrânarea cuprinzătoare, privegherea și rugăciunea. Acestea toate unite împreună, fără a fi scopul, conduc la rezultatul dorit, omoară pornirile dobitocești, mișcările cele împotriva firii.

Rugăciunea continuă nu cere lipsa tuturor grijilor pământești, dimpotrivă

Sfântul Vasile cel Mare nu spune că rugăciunea minții lucrează când încetează grijile pământești, nici că rugăciunea minții încetează când suntem necontenit ocupați cu treburile din afară, ci că mintea are neîncetata pomenire a lui Dumnezeu în ciuda tuturor grijilor pământești.

Cum poate ajunge cineva la pomenirea neîncetată a lui Dumnezeu?

Când Sfinții Părinți spun că trebuie să lepădăm toate gândurile, ei înțeleg mai ales că trebuie să ni le scoatem din minte, iar aceasta este de fapt curățirea minții. Toate gândurile părăsesc mintea, rămânând acolo pomenirea lui Dumnezeu, numele lui Hristos, rugăciunea numindu-se rugăciune de un singur gând.

Despre rugăciunile Sfântului Ioan Gură de Aur

Să vă deprindeţi cu pomenirea lui Dumnezeu; iar pomenirea aceasta este temelia vieţii duhovniceşti.

Mare este puterea rugăciunii

Prin această preocupare nu numai că păstrăm conştiinţa liniştită, dar putem să ne apropiem de Dumnezeu şi să ne unim cu El. Deoarece, după Sfântul Isaac Sirul, nu ne putem apropia de Dumnezeu pe altă cale decât prin rugăciunea neîntreruptă.

Ce înseamnă să mă rog neîncetat?

Când se statornicește în noi această adorație deplină față de Dumnezeu, se va face evidentă în orice lucru și va călăuzi în întregime viața noastră.

Împlinirea oricărei lucrări, mici sau mari, spre slava lui Dumnezeu

„Fie mâncați, fie beți, fie că faceți orice altceva, pe toate să le faceți spre slava lui Dumnezeu!” (I Cor. 10, 31)

Să te străduiești să simți întotdeauna prezența lui Hristos, a Maicii Domnului, a Sfinților

Să le încredințezi pe toate lui Dumnezeu și să spui: „Dumnezeu mă urmărește. Oare ceea ce fac acum este plăcut lui Dumnezeu? Ce să fac ca să-I plac Lui? Ce trebuie să evit ca să nu-L mâhnesc?”. Încet-încet aceasta îți va deveni starea lăuntrică. Te vei gândi la Dumnezeu și vei face totul ca să-I placi Lui.

Pagini