post

De ce nu se fac nunţi în posturi?

Nunta este bucurie şi trebuie însoţită şi de o masă. Iar în posturi nu se mănâncă de dulce, dar nu numai pentru aceasta.

Aghiasma mică sau sfințirea apei

Cuvântul grecesc „aghiasmă” însemnă sfinţire. La noi, prin acest termen se înţeleg atât apa sfinţită, cât şi slujba sfinţirii. Aghiasma mică se mai numeşte şi „sfeştanie” (cuvânt slavon), care înseamnă luminare sau slujba luminării, pentru că la început se înţelegea prin el numai Aghiasma cea Mare, care se săvârşeşte la Bobotează, sărbătoare care se mai numeşte şi „Ziua luminilor” sau „a luminării”, deoarece în această zi se botezau odinioară catehumenii.

„Crucea lui Hristos, pe care o purtăm la gât, nu este ceva fancy, ci este mărturia unei stări de jertfă” – Părintele Visarion Alexa

90% dintre mesajele pe care le primesc de la oameni sunt de genul acesta: „Nu-l mai suport! Nu mai pot! Nu mă mai înţeleg cu...” sau „Relația aceasta este falimentară”. Știți de ce? Pentru că suntem robii acestui stil de viață defectuos, suntem pradă instinctelor şi nu vrem deloc să practicăm trezvia, nu vrem deloc să ne facem stăpânii instinctelor noastre sufletești.

Cuvioasa Mavra de la Ceahlău era însoțită mereu de o căprioară

Şi a sporit Cuvioasa Mavra atât de mult în acest rai al rugăciunii şi liniştii, încât şi păsările cerului şi animalele pădurii o iubeau şi se îmblânzeau în faţa ei. Cel mai mult o cinsteau căprioarele. Spun bătrânii din jurul Ceahlăului că fericita Mavra mergea totdeauna pe cale, pe potecile muntelui şi chiar prin sate, cu o căprioară după ea.

Soţul din tinereţe al Cuvioasei Teodora de la Sihla ‒ Cuviosul Elefterie Sihastrul

Mai târziu, înţelegând că fericita Teodora s-ar fi retras la pustie în Munţii Neamţ, ieroschimonahul Elefterie a fost îndemnat de Dumnezeu să meargă pe urmele ei. Deci, ajungând la Schitul Sihăstria şi rătăcind pe la pustnicii ce se nevoiau în Munţii Sihlei, a dat şi de peştera Cuvioasei Teodora, care nu de mult se mutase la iubitul său Mire, Iisus Hristos.

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica a știut dinainte când va pleca la Domnul

„Adu-ţi aminte ceea ce ţi-am spus în anul 1852 la Craiova, şi de atunci până acum, că voi, fraţii Baldovini, Anastasie şi Orest, aveţi să-mi închideţi ochii şi să mă duceţi la groapă. Aşa că acum mai am 14 zile şi mă duc din această lume. Ai grijă să mă îmbraci la moarte cu veşmintele ce ţi-am spus că sunt trimise de călugăriţa Brâncoveanca din Moldova.” 

Cum înnoim harul în noi?

Să nu uităm faptele dragostei, să căutăm ascultarea cuvântului lui Dumnezeu şi, mai presus de toate, să vorbim cu Domnul, Care este în noi, şi prin această împreună-vorbire să păstrăm în noi frica de Domnul şi râvna de a plăcea lui Dumnezeu, în care se şi află izvoarele vieţii noastre duhovniceşti!

Postul copiilor – antrenamentul voinței pentru viață

Lecţia abţinerii, a interdicţiilor care salvează trupul şi sufletul la un moment dat, ajută pe om să treacă peste multe ispite, peste multe necazuri. 

Flămând, însetat, străin, gol, bolnav, întemnițat... (Matei 25, 31-46)

Îndrăznesc să vă spun că în miezul empatiei ce ne-o cere Hristos e un sâmbure de asceză în jurul căruia crește cristalul smereniei noastre. Un pic flămânziți, privim spre flămând. Începem să-l înțelegem. Creștinismul nu poate fi mimat.

Cuviosul Onufrie Pustnicul a ajuns înainte-văzător şi făcător de minuni, pentru sfinţenia vieţii sale

Învrednicindu-se de darul preoţiei, se retrage la pustnicie aspră pe o obcină de munte, mai sus de lavră, numită până astăzi „Dealul lui Onufrie”. Aici s-a nevoit Cuviosul Onufrie peste 30 de ani, sporind mult în post, în rugăciune şi smerenie, ajungând înainte-văzător şi făcător de minuni. Căci, pentru sfinţenia vieţii lui, cunoştea gândurile oamenilor şi spunea cele viitoare.

Pagini