praznic

Ajutați copilul să simtă împărtășania ca pe o sărbătoare

Ziua în care copilul se spovedeşte şi se împărtăşeşte trebuie să fie pentru el o zi de praznic şi de bucurie. Îndemnaţi-i, propuneţi-le copiilor să meargă la biserică, să se pregătească de spovedanie şi de împărtăşanie.

Nu te mânia, stai neclintit ca o stâncă în răbdare și blândețe

Liniștește-te! Fii cu luare-aminte, căci altfel toată răsplata pe care-am câştigat-o în seara aceasta la priveghere o vom pierde.

Protosinghelul Iosif Rusu – la Judecată, de partea noastră vor sta toți cei cărora le-am făcut bine

„Vai, tată, ce o să facem noi la Judecată? Acolo toate faptele noastre ne vor ieşi înainte! De aceea avem nevoie de rugăciune, de smerenie, de lacrimi şi metanii. Să te rogi, tată, să te închini lui Dumnezeu, să îndemni, să faci milostenie. Dacă nu ai ce da, măcar un cuvânt bun să dai săracului, să nu plece nemiluit, că Dumnezeu îl trimite spre mântuirea noastră.”

Pomana pentru cei adormiți ‒ ritual bifat sau milostenie din iubire?

Pomană pentru pomenirea morților s-a făcut și se va mai face, dar ele trebuie făcute cu simțul măsurii, adică evitate exagerările, devierile de la rostul lor inițial și esențial. De asemenea trebuie să avem grijă cu cine facem pomană, că adesea săracii nu sunt doar cei care stau la ușa Bisericii, ci și bolnavii de prin spitale, vecinii noștri care trebuie cercetați, toți cei aflați în diferite suferințe și neajunsuri.

Cuviosul Antonie Protopsaltul – o jumătate de veac de muzică psaltică

După trecerea din viaţă a ieromonahului Eustatie, dascălul său, monahul Antonie, s-a învrednicit de darul preoţiei, ajungând dascăl şi protopsalt în locul lui, la şcoala de muzică psaltică de la Putna. Şi era vestit în toate mănăstirile din Moldova de nord, încât mulţi călugări şi tineri de prin sate învăţau de la dânsul a citi, a scrie şi a lăuda pe Dumnezeu.

Ieroschimonahul Onufrie Frunză, un stâlp al monahismului din România

Părintele Onufrie era un om de rugăciune, de tăcere şi de smerenie, un părinte cu viaţă sfântă, care ne-a zidit duhovniceşte pe toţi. Zicea un ucenic: „Părintele Cleopa a propovăduit pentru Dumnezeu, iar Părintele Onufrie a tăcut pentru Dumnezeu”. Iată două căi care duc la mântuire!

De ce se face pomenirea morților la anumite momente (zile, luni sau ani)?

Pomenirea mortului la soroacele de mai sus se face fie cu parastas și Liturghie, fie ducându-se numai colivă, colac și vin la mormânt, unde preotul face parastasul pe scurt și stropește mormântul cu vin. Când parastasul este precedat de Liturghie, se face pomenirea mortului la Proscomidie. Uneori, pomenirea este însoțită de mese sau pomeni și se împart, mai ales la șase săptămâni și la un an, diferite lucruri de pomană pentru sufletul mortului, care sunt mai întâi binecuvântate prin rânduieli de slujbă.

Să ne sfătuim duhovniceşte cât mai avem timp! (Protosinghelul Ioil Gheorghiu)

Cât timp mai ţinem umbră pământului şi cât ne îngăduie Mântuitorul să trăim în trup, mai veniţi să ne sfătuim duhovniceşte. Că zice Sfânta Scriptură: „Mântuirea stă întru multă sfătuire!”. Şi iarăşi: „Cei ce nu se sfătuiesc, cad ca frunzele” (Pilde 11, 14). 

În fiecare an, Sfânta Tecla se alătură cetăţii Dalisandos pe un car de foc

La praznicul în cinstea Muceniţei, dacă, în timpul privegherii de seară, am sta de strajă pe vârful muntelui învecinat cu cetatea şi am rămâne acolo fără să adormim, am vedea-o pe Sfântă în înaltul cerului, într-un car de foc pe care îl conduce, grăbindu-se să ajungă tot la ea acasă, părăsind Seleucia pentru acest locaş feciorelnic pe care-l înconjoară cu grija ei şi al cărui farmec îl arată ca pe un colţ sigur şi adecvat.

Sărbătoarea Botezului lui Hristos – „Praznicul Luminilor”

Catehumenii care mergeau pentru botez, dar şi creştinii care veneau să se împărtăşească pentru prima oară ţineau lumini aprinse, lumânări, făclii şi torţe. Aşadar, pretutindeni stăpânea lumina, de aceea şi sărbătoarea a primit numirea de „Praznicul Luminilor”.

Pagini