praznic

Protosinghelul Nicodim Măndiţă – Cum să ne pregătim pentru Sfânta Spovedanie

Nu purtaţi oamenii pe drumuri, dacă ei nu sunt hotărâţi să părăsească păcatele. Dacă nu vor să părăsească beţiile, desfrânările, judecăţile, certurile, lenea şi toată răutatea, lăsaţi-i pe unii ca aceştia în voia inimii lor. Iar dacă vor încolţi frica de Dumnezeu şi gândul morţii în inimile lor, dacă se vor hotărî să părăsească păcatele care îi robesc, să ducă lupta cea bună creştinească, să se roage, să postească, să meargă regulat la biserică, să facă milostenie, să se împace cu semenii lor, să nu mai înjure de cele sfinte şi să asculte de păstorii Bisericii, atunci daţi-le să citească cărţi ziditoare de suflet şi ajutaţi-i să se pregătească pentru Sfânta Spovedanie.

Pomana pentru cei adormiți ‒ ritual bifat sau milostenie din iubire?

Pomană pentru pomenirea morților s-a făcut și se va mai face, dar ele trebuie făcute cu simțul măsurii, adică evitate exagerările, devierile de la rostul lor inițial și esențial. De asemenea trebuie să avem grijă cu cine facem pomană, că adesea săracii nu sunt doar cei care stau la ușa Bisericii, ci și bolnavii de prin spitale, vecinii noștri care trebuie cercetați, toți cei aflați în diferite suferințe și neajunsuri.

De ce se face pomenirea morților la anumite momente (zile, luni sau ani)?

Pomenirea mortului la soroacele de mai sus se face fie cu parastas și Liturghie, fie ducându-se numai colivă, colac și vin la mormânt, unde preotul face parastasul pe scurt și stropește mormântul cu vin. Când parastasul este precedat de Liturghie, se face pomenirea mortului la Proscomidie. Uneori, pomenirea este însoțită de mese sau pomeni și se împart, mai ales la șase săptămâni și la un an, diferite lucruri de pomană pentru sufletul mortului, care sunt mai întâi binecuvântate prin rânduieli de slujbă.

Ce sunt Paremiile?

Paremiile sunt lecturi biblice alese din anumite cărţi ale Vechiului şi Noului Testament. Ele se citesc după prochimen, la vecernia sărbătorilor din perioada Octoihului şi a Penticostarului şi la vecernia zilelor de rând din perioada Triodului.

Care este semnificaţia „harţilor” de după Rusalii?

Săptămâna care urmează după marele praznic al Pogorârii Duhului Sfânt este însemnată în calendarul ortodox cu „harţi”, adică dezlegare la orice fel de mâncare, inclusiv în zilele de miercuri şi vineri.

Duhul Sfânt, Duhul Adevărului...

Harul lui Dumnezeu se strecoară în viețile noastre cu smerenia Mirelui în căutarea surâsului Miresei Iubite. Biserica-Mireasă naște Oamenii-Miri și oamenii-Duh caută să-i țină vii, legați de veșnicia și nemurirea Împărăției Treimii. E sensul deplin al Sărbătorii.

Protosinghelul Nicodim Măndiţă – Să citim şi să dăruim cărţi creștine!

Dacă faci praznic mare, încât să hrăneşti tot satul; dacă îmbraci pe cei săraci cu haine noi, dacă faci chiar şi biserici din temelie, nu se supără atât de mult vrăjmaşul, ca atunci când dai cuiva o carte bună de citit, o carte creştinească în care să poată vedea, ca într-o oglindă, starea lui sufletească de decădere morală şi de păcătoşenie.

În fiecare an, Sfânta Tecla se alătură cetăţii Dalisandos pe un car de foc

La praznicul în cinstea Muceniţei, dacă, în timpul privegherii de seară, am sta de strajă pe vârful muntelui învecinat cu cetatea şi am rămâne acolo fără să adormim, am vedea-o pe Sfântă în înaltul cerului, într-un car de foc pe care îl conduce, grăbindu-se să ajungă tot la ea acasă, părăsind Seleucia pentru acest locaş feciorelnic pe care-l înconjoară cu grija ei şi al cărui farmec îl arată ca pe un colţ sigur şi adecvat.

De ce ținem sărbătorile importante?

Praznicele bisericeşti ne pun întru cunoştinţă cu privire la purtarea de grijă a lui Dumnezeu pentru noi, păcătoşii, ne învaţă să Îl iubim pe Dumnezeu şi să Îi mulţumim şi totdeauna să avem în vedere viaţa viitoare, care nu va avea sfârşit, şi să ne pregătim de ea.

IPS Ioachim: Hristos – lumina speranței (Scrisoare pastorală, 2020)

Ieșirea din perioada de claustrare asumată să fie pentru noi un prilej de a ști să ne bucurăm mai mult de cei pe care îi avem aproape, de părinți, copii, prieteni de rude, de a aprecia sănătatea primită în dar de la Dumnezeu, de a ne dori să fim mai curați sufletește și trupește, de a fi recunoscători lui Dumnezeu pentru tot ceea ce avem.

Pagini