praznic

Cel mai bun medicament împotriva durerii este cântarea împreună cu rugăciunea

Niciodată omul nu s-a temut atât de mult de boală și de moarte ca acum când nu se teme de Dumnezeu. Toată baza constă într-o atitudine corectă. Să spui: „Acum Dumnezeu mă vrea astfel, înainte cu câțiva ani m-a vrut altfel!”. Să pătrundem sensul cel mai adânc al vieții!

Sfântul Ierarh Nicolae îl redă pe Vasile printr-o minune părinților săi

„În seara asta, zice, pe când umpleam paharul cu vin la cină ca să-l dau stăpânului, nu știu cum am fost răpit pe sus până aici, precum vedeți.  Dar mie mi se părea că stau pe pământ, până ce tata m-a strigat, dar îl vedeam stând cu mine pe ocrotitorul nostru, dumnezeiescul Nicolae.”

Canonul şi pravila călugărilor de la Cernica – Cuviosul Arhimandrit Gheorghe

De se află cineva râvnitor, iubind a le săvârşi pe toate cele rânduite fiecărei zile, acesta despre noi să fie slobod şi binecuvântat. Însă şi stihul cel rânduit călugărului, toţi, de obşte, să-l aveţi întru pomenire. Adică de-a pururea culcându-vă şi sculându-vă să ziceţi aşa: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul”.

„Lăsatul secului” pentru Postul Crăciunului – semnificațiile zilei de 14 noiembrie

În fiecare an, pe 14 noiembrie, în Biserica Ortodoxă este cinstit Sfântul Apostol Filip. Tot în această zi, în calendar, este consemnat „lăsatul secului pentru postul Nașterii Domnului” care începe pe 15 noiembrie.

Să ne sfătuim duhovniceşte cât mai avem timp! (Protosinghelul Ioil Gheorghiu)

Cât timp mai ţinem umbră pământului şi cât ne îngăduie Mântuitorul să trăim în trup, mai veniţi să ne sfătuim duhovniceşte. Că zice Sfânta Scriptură: „Mântuirea stă întru multă sfătuire!”. Şi iarăşi: „Cei ce nu se sfătuiesc, cad ca frunzele” (Pilde 11, 14). 

Cuviosul Procopie (Picu) Pătruţ – misionar, cărturar autodidact, poet şi ascet în mijlocul lumii

El nu trăia prin biserică, ci pentru biserică şi pentru idealurile morale ale ei, închinându-şi fiecare clipă a vieţii sale slujirii Domnului prin cântare, prin alcătuire de versuri, prin zugrăvire de lucruri sfinte, prin citire de cărţi bisericeşti, religioase şi teologice şi prin opere de dragoste faţă de aproapele său. Literatura bisericească românească cred că n-a avut niciodată un mai setos cititor, tălmăcitor şi următor ca pe monahul Procopie (Picu) Pătruţ.

În fiecare an, Sfânta Tecla se alătură cetăţii Dalisandos pe un car de foc

La praznicul în cinstea Muceniţei, dacă, în timpul privegherii de seară, am sta de strajă pe vârful muntelui învecinat cu cetatea şi am rămâne acolo fără să adormim, am vedea-o pe Sfântă în înaltul cerului, într-un car de foc pe care îl conduce, grăbindu-se să ajungă tot la ea acasă, părăsind Seleucia pentru acest locaş feciorelnic pe care-l înconjoară cu grija ei şi al cărui farmec îl arată ca pe un colţ sigur şi adecvat.

De ce se face pomenirea morților la anumite momente (zile, luni sau ani)?

Pomenirea mortului la soroacele de mai sus se face fie cu parastas și Liturghie, fie ducându-se numai colivă, colac și vin la mormânt, unde preotul face parastasul pe scurt și stropește mormântul cu vin. Când parastasul este precedat de Liturghie, se face pomenirea mortului la Proscomidie. Uneori, pomenirea este însoțită de mese sau pomeni și se împart, mai ales la șase săptămâni și la un an, diferite lucruri de pomană pentru sufletul mortului, care sunt mai întâi binecuvântate prin rânduieli de slujbă.

De ce purtăm la gât semnul Sfintei Cruci?

Crucea de la gât nu este o bijuterie, chiar dacă e confecționată din metale prețioase, nici un accesoriu ori vreun obiect decorativ, ci trebuie să fie semnul credinței noastre, să se transforme într-un prilej de mărturisire autentică a lui Hristos.

Slujire arhierească și hirotonii de praznicul Nașterii Maicii Domnului, la Mănăstirea Arad-Gai

În fiecare an, la data de 8 septembrie, arădenii sărbătoresc cu multă bucurie Nașterea Maicii Domnului, cea dintâi sărbătoare mare de la începutul anului bisericesc, la Mănăstirea Arad-Gai.

Pagini