Sfânta Scriptură

Rugăciunile sfinţilor ne ajută în această viaţă, şi cu mult mai mult după moarte

Atotbunul Dumnezeu caută să ierte toate greşelile morţilor, care sunt cauzate de neputinţe omeneşti, şi vrea să-i aşeze în lăcaşul celor vii, în sânurile lui Avraam, ale lui Isaac şi ale lui Iacov, de unde a fugit toată durerea, întristarea şi suspinul, trecând cu vederea, prin bunătatea puterii Sale dumnezeieşti păcatele pe care le-au făcut morţii, din slăbiciune omenească...

Mitropolitul Grigorie Dascălul – o viaţă de sfinţenie şi de iubire jertfelnică pentru păstoriţii săi

Acest înţelept mitropolit îi întrecea pe toţi din vremea sa cu râvna şi cunoaşterea Sfinţilor Părinţi. Pătrundea şi stăpânea cu multă pricepere învăţătura ortodoxă a dogmelor şi a Sfintei Scripturi, pentru care i se spunea „teologul Grigorie, înalt în ştiinţe şi în înţelepciune, adânc în noimă şi smerit cugetător în isprăvi şi în lucrare”. Iar dregătorii ţării şi poporul îl numeau „Mitropolitul Grigorie Dascălul”, precum se numeşte până astăzi.

Cel de alt neam (Luca 17, 12-19)

Evanghelia Duminicii acesteia – numită a vindecării celor 10 leproși (Luca 17, 12-19) – este legată de un fapt istoric din timpul propovăduirii Domnului Hristos. Vindecarea unor leproși se săvârșește la marginea unui sat, în drumul ce mergea spre Ierusalim, trecând prin mijlocul Samariei și Galileei. Leproșii ce-i vindecă stăteau departe. La o distanță suficient de mare încât au trebuit ridicate vocile pentru a fi auziți de Hristos. Care, cred eu, pentru ei venise, dar ei nu știau.

Să ne sfătuim duhovniceşte cât mai avem timp! (Protosinghelul Ioil Gheorghiu)

Cât timp mai ţinem umbră pământului şi cât ne îngăduie Mântuitorul să trăim în trup, mai veniţi să ne sfătuim duhovniceşte. Că zice Sfânta Scriptură: „Mântuirea stă întru multă sfătuire!”. Şi iarăşi: „Cei ce nu se sfătuiesc, cad ca frunzele” (Pilde 11, 14). 

Biserica promovează cultura dărniciei sau a generozității în viaţa poporului român

Sărbătoarea Zilei Culturii Naționale, organizată cu solemnitate și demnitate de Academia Română, ne ajută să înțelegem că omagierea marilor simboluri și valori ale neamului românesc este o datorie permanentă a tuturor românilor.

Dulceața unei vieți trăite în Domnul

„Gustaţi şi vedeţi că bun este Domnul”, zice psalmistul. Cel necredincios trebuie mai întâi să guste, să afle dulceaţa unei vieţi trăite cu Domnul.

Minuni ale Sfântului Cosma de la Zografu

Şi spărgând urciorul, au aflat în el un şarpe, după cum le grăise mai înainte sfântul, şi au preaslăvit pe Dumnezeu, Care i-a izbăvit pe ei de moartea cea neaşteptată.

Schimonahiile Fevronia, Sofia şi Olimpiada – mătușile poetului Mihai Eminescu

Aceste trei călugăriţe erau model în Mănăstirea Agafton, căci se rugau şi posteau împreună, mergeau la biserică împreună şi trăiau în multă smerenie şi dragoste. Pe lângă rugăciune şi lucrul mâinilor, se îndeletniceau şi cu scrierea şi citirea sfintelor cărţi, dând o educaţie deosebită nepotului lor Mihai, care poposea adesea la chiliile lor.

Pentru omul credincios, Raiul începe de pe pământ

Omul cel credincios, încă pe pământ fiind, trăieşte un început de viaţă şi de fericire cerească. Pentru un astfel de om, Raiul a început aici pe pământ... El doreşte viaţa cea veşnică.

De ce nu se poate mântui nimeni fără Taina Botezului?

Precum mamele bune îşi spală copiii zilnic, îi îmbracă în haine curate, iar în caz de boală îi duc la doctor, tot aşa mama creştină se îngrijeşte şi de sufletul copilului, curăţindu-l de păcatul strămoşesc prin Sfântul Botez.

Pagini