Sfântul Voievod Ștefan cel Mare

(Audio) Acatistul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare

„Bucură-te, Sfinte Ștefane, apărător al creștinătății!”

Ceas de bilanț și Sfințire de biserică în Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord

Sâmbătă, 26 ianuarie 2019, în biserica parohială din Copenhaga, a avut loc Adunarea Eparhială a Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord. În cadrul acestei întruniri prezidate de către Preasfințitul Părinte Episcop Macarie a prezidat, s-a dezbătut activitatea misionară a eparhiei pe anul 2018. După săvârșirea Dumnezeieștii Liturghii și a slujbei de Te Deum a urmat bogatul cuvânt duhovnicesc al Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Serafim al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, invitatul special al evenimentului.

Convorbirea lui Ștefan cel Mare cu duhovnicul său, Sfântul Daniil Sihastrul

Capul ce se pleacă paloșul nu-l taie, Dar cu umilință lanțu-l încovoaie! Ce e oare traiul, dacă e robit? Sărbătoare-n care nimeni n-a zâmbit?

Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din localitatea Baia a primit veșmânt de har și binecuvântare

În Duminica a 3-a după Rusalii, pe 17 iunie, cetatea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare de pe valea Moldovei a îmbrăcat haine de sărbătoare. Sute de credincioşi au asistat la sfinţirea bisericii cu hramurile „Sfânta Cuvioasă Parascheva” și „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din parohia Baia III.
48 fotografii

(Foto) Momente de aleasă sărbătoare în cea dintâi capitală a Moldovei

Foto: Cătălin Acasandrei
În Duminica a 3-a după Rusalii, pe 17 iunie, cetatea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare de pe valea Moldovei a îmbrăcat haine de sărbătoare. Sute de credincioşi au asistat la sfinţirea bisericii cu hramurile „Sfânta Cuvioasă Parascheva” și „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din parohia Baia III. Vezi și: Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din localitatea Baia a primit veșmânt de har și binecuvântare

Viața Sfântului Gheorghe Pelerinul

Sfântul Gheorghe s-a născut în anul 1846, în Șugag (astăzi în județul Alba) din părinți binecredincioși, pe vremea când Transilvania făcea parte din Imperiul Habsburgic.

Mănăstirea Dobrovăţ, ultima ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare

Într-o seară din vara anului 1499, pe când Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, se îndrepta în fruntea oştilor spre Suceava, trecând printr-o dumbravă din codrii Iaşului, a zărit în depărtare un sâmbure de lumină ieşind din pământ. S-a apropiat şi, găsind în inima pădurii chilia unui sihastru, a intrat, cerându-i bătrânului binecuvântarea. Monahul era rus, trecut peste Nistru şi Prut în căutarea singurătăţii şi, văzându-l pe marele domn al Moldovei, l-a salutat pe limba sa: „Dobri vecer“, în traducere „Seară bună“. Mai târziu, când Ştefan a hotărât că în locul bordeiului singuratic să zidească o mănăstire de călugări, a numit-o, în amintirea sihastrului, Dobrovăţ. Avea să fie ultima ctitorie a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Tabăra de vară a tinerelor familii româneşti din țarile scandinave, lângă Mănăstirea Cormaia-Sângeoez Băi

Tabăra de vară a tinerelor familii este un eveniment mult așteptat în Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord. În fiecare vară, cu binecuvântarea și participarea Părintelui Episcop Macarie Drăgoi, credincioșii români și scandinavi petrec împreună o săptămână de rugăciune, activități educative și drumeții recreative.

Sfântul Voievod Ștefan cel Mare ‒ drumul spre sfințenie

Născut în secolul al XV-lea, numit bun, mare și sfânt, pentru faptele sale de milostenie și pentru iscusința cu care a condus țara, Sfântul Ștefan este cunoscut pentru felul în care a apărat credința și pentru multitudinea de biserici și mănăstiri zidite, ultima fiind Mănăstirea Dobrovăț din județul Iași.

(Video) Sfântul Voievod Ștefan cel Mare – întemeietorul Episcopiei Vadului

Sfântul Voievod Ștefan cel Mare – întemeietorul Episcopiei Vadului

Pagini