slavă deşartă

Mândria trăiește într-o nălucire prelungită

Golit de toate, cel mândru îşi năluceşte că e bogat; întunecat, îşi închipuie că se află în lumină; dar bogăţia lui însăşi e săracă şi în lumina ei el nu vede nimic real.

Adevărata sfințenie se dobândește prin curățirea de toate patimile sufletești și trupești

Sfinţenia adevărată înseamnă o stare de curăţie de toate patimile sufleteşti şi trupeşti, mai ales de mândrie şi slavă deşartă.

Rugăciunea deschide inima spre Dumnezeu

Dacă psihologic cineva se simte bine şi lucrează, atunci poate face şi rugăciune, sau atunci când are plâns în inimă se poate ruga mai bine.

De ce te mândreşti, omule?

Eşti pământ şi cenuşă, umbră şi fum, iarbă şi floare a câmpului. Ce motiv este acesta de mândrie? 

„De nu vă veți întoarce și nu veți fi precum pruncii, nu veți intra în Împărăția Cerurilor” – tâlcuire de la Sfântul Neofit Zăvorârul

Pe prunc nu-l desfată nici împodobirea veșmintelor, nici goliciunea nu poate să-l rușineze pe el. Sărăcia și bogăția le are ca pe nimic, iar păcate sau fapte de rușine nici nu știe să facă, aurul și argintul și pietrele prețioase și orice altceva le socotește de asemenea ca fiind printre cele mai de necinste și nici nu deosebește prietenul de dușman, și nici pe cel ce-l lovește sau ocărăște nu-l socotește mai mic decât cel ce-l laudă.

Ce se ascunde în spatele fiecărui păcat pe care îl facem?

„Da, păcatul săvârşit de tine este (ori ar putea fi) foarte greu. Însă important nu este doar să te căieşti de acest păcat, de această faptă ori greşeală săvârşită, ci mult mai important este să ajungi la pocăinţa pentru patima care a născut ori naşte permanent acest păcat, şi care pentru tine a a devenit o boală primejdioasă”.

(Video) Preasfințitul Ignatie: „Atunci când căutăm slava oamenilor, dragostea se dezrădăcinează din inima noastră”

Predica Preasfințitului Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, la Sfânta Liturghie oficiată la Mănăstirea Miclăușeni (jud. Iași), cu prilejul cursurilor pentru obținerea gradelor profesionale preoțești organizate în Arhiepiscopia Iașilor.

Postul trupesc şi postul sufletesc

Unirea postului trupesc cu cel sufletesc oferă lui Dumnezeu „jertfa cea mai plăcută şi un lăcaş de sfinţenie în adâncul inimii neprihănite”.

Alegerile cele mai bune sunt cel mai greu de făcut

Rugăciunea este o virtute în parte, în timp ce iubirea cuprinde înlăuntrul ei toate virtuţile.

Slava deşartă – pericol pentru sufletul care lucrează virtuțile

Demonul deznădejdii se bucură când se înmulţeşte răutatea, iar demonul slavei deşarte, dimpotrivă, se desfată când se înmulţeşte virtutea.

Pagini