suferinţă
 

(Audio) „De ce este grea suferința pentru cel ce crede în Dumnezeu?” - Arhim. Nichifor Horia

Cuvânt la tunderea în monahism - Arhim. Nichifor Horia - Mănăstirea Sângeap-Basaraba Iaşi - 18 decembrie 2018

Cel ce spune adevărul să se pregătească de suferință

Dacă cineva săvârşeşte în toiul nopţii un păcat ruşinos, cel mai mare duşman va fi acela care ar veni să-l lumineze cu un felinar. Şi dacă îi va mai spune să nu mai facă astfel de fapte, fiindcă îşi pierde sufletul, atunci un astfel de binefăcător va fi osândit la moarte.

Dumnezeu se vede printre lacrimi

Suferinţa ne descoperă omul tainic al inimii, lăuntrul, iar bucuria, taina lui mâine, veşnicia, dar în taina lui mâine nu se ajunge decât prin durerea lui azi, care ne descoperă frumuseţea clipei veşnice de a fi în Dumnezeu.
Suferinţa poate naşte ceva sincer, în timp ce viaţa noastră blândă poate să genereze foarte uşor falsitate.
___   Părintele Serafim Rose

Sfânta Evanghelie după Luca – Capitolul 22

Iisus vândut de Iuda. Cina cea de taină. Despre întâietate. Suferințele din grădina Ghetsimani. Prinderea și aducerea la Caiafa. Lepădarea lui Petru.
Nimic nu poate înlocui lipsa iubirii, dar iubirea înlocuieşte toate neajunsurile.
___   Ieromonahul Arsenie Boca

Gelozia care face rău familiei

Există multe situaţii în care o soţie geloasă, acuzându-şi neîncetat bărbatul de adulter, îl împinge către o aventură erotică extraconjugală, pe care acesta nu o încercase niciodată până atunci.

Mitropolitul Ardealului Andrei Şaguna, un apărător înflăcărat al Ortodoxiei

S-a dovedit de la început a fi un adevărat părinte al românilor din Transilvania, un apărător înflăcărat al Ortodoxiei dreptmăritoare, dar, în acelaşi timp, şi un apostol luminat de Duhul Sfânt, care punea mai presus de toate dragostea în Hristos şi unirea naţională decât ura, vrajba şi dezbinarea confesională.

Povestea ceșcuței de ceai – spusă de Părintele Arsenie Boca

Nu am fost de la început o ceșcuță de ceai. Cândva, am fost doar un bulgăre de argilă roșie. Stăpânul m-a luat și m-a rulat, m-a bătut tare, m-a frământat în repetate rânduri, iar eu am strigat: „Nu face asta!”,„Nu-mi place!”, „Lasă-mă în pace!”, dar El a zâmbit doar și a spus cu blândețe: „Încă nu!”.

Protosinghelul Vichentie Mălău ‒ „Nu răspund nimănui până nu sunt îndemnat de Duhul Domnului, căci în mine trăieşte Hristos, nu eu”

După şapte ani de zile, osemintele acestui preacuvios părinte, pline de bună mireasmă, au fost strămutate la Mănăstirea Secu. Iar mâinile sale, cu care a săvârşit cele sfinte şi i-a miluit pe cei săraci, au fost găsite întregi şi nevătămate, ca semn că Hristos l-a numărat în ceata cuvioşilor părinţi, pentru sfinţenia vieţii şi desăvârşita lui milostenie.

Pagini