suferinţă

Cum putem trece peste suferință?

Mai ales două lucruri nu le poţi face fără credinţa în Dumnezeu, şi anume să suporţi o suferinţă grea şi să creşti copii buni.

Iubirea produce suferință?

Suferinţa, de fapt, n-o produce iubirea în sine, ci o produce felul în care ne raportăm noi la persoana respectivă.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, dătătorul de sănătate

Bolnavii erau transportaţi la biserică de către rudele  acestora pe tărgi, cu animale de tracţiune sau pe braţe. Aceasta înseamnă că nu exista un serviciu de ambulanţă şi că locul de îngrijire al celor suferinzi se găsea în interiorul bisericii sau în una din clădirile sale anexe.

Răbdarea suferinței e darul lui Dumnezeu

Suferința nu e darul lui Dumnezeu. Să țineți minte! Rezistența la suferință e darul lui Dumnezeu! Să reziști în fața tuturor cu suferința ta și să crezi că e o aripă fiecare cârjă – e mai mult decât orice!

Trecând cu răbdare prin ispite, Îl bucurăm pe Dumnezeu

O, Dumnezeul meu, când se va înarma inima mea cu arma răbdării? Când voi trece prin ispită fără a-mi tulbura inima, ca să dau bucurie Dumnezeului meu?

Dumnezeu ne-a creat în așa fel încât să avem nevoie unii de alții

Omul nu se simte niciodată împlinit deplin prin sine însuși, ci doar în relație cu Dumnezeu și cu semenii. Sfântul Ioan Gură de Aur arată că Dumnezeu ne-a creat „astfel încât să avem trebuință unii de alții”.

Uneori, suferința și boala țin loc de postire

Ascultarea este mai puternică decât postul – spunea Părintele Iulian –, căci ea ne poate întoarce la rai. Ascultarea naşte smerenia, sau se naşte din smerenie.

Să nu uităm niciodată durerea și grija mamelor noastre!

Să ne amintim de virtuțile și de luptele mamei, dar și de durerile pe care le-a suferit pentru noi. Dumnezeu ne poruncește: „Nu uita niciodată durerile mamei tale!” (Înțelepciunea lui Isus Sirah 7, 28). Ne vom aminti ca niște fii recunoscători de ea și buzele noastre vor șopti din adâncul sufletelor noastre: „Mamă neuitată, mamă pururi pomenită!”.

Când durerea e mai atractivă decât vindecarea

Uneori, oricât ar suferi omul, oricât l-ar durea, își protejează sinele. Nu lasă să intre în el Harul lui Dumnezeu pentru a se putea vindeca. Cei care au stări bolnăvicioase nu vor să se vindece, nu fac nimic să se vindece, se împotrivesc, își apără sinele și păcatul rămâne, starea bolnăvicioasă rămâne.

„Poţi să iei asupra ta viaţa unui om?”

Vlădica a stat cu noi cam cinci minute, dar eram încredinţată că soţul meu îşi va reveni.

Pagini