viata de sfant

Sfântul Nicolae Vlahul din Aminciu – un aromân în Împărăţia lui Dumnezeu

Românii din Aminciu îţi vor spune pe nerăsuflate viaţa Sfântului Nicolae. O ştiu până şi copiii… Este sfântul lor, din satul şi din neamul lor – al unui popor care parcă se încăpăţânează să spună istoriei că e aromân şi că vorbește limba armânească, soră bună cu româna, chiar dacă se aude la mii de kilometri de România.

De la desfrânare la cununa muceniciei

Evdochia a fost o desfrânată vestită. Dar, apoi ea a plâns cu amar pentru păcatele ei, s-a retras în pustie în asceza cea mai aspră, şi mai la urmă a luat cununa muceniciei.

Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei - de la portret la icoană – partea a II-a - Pridvoarele credinței

Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei - de la portret la icoană – partea a II-a - Pridvoarele credinței, 26 mai 2018

Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei - de la portret la icoană – partea I - Pridvoarele credinței

Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei - de la portret la icoană – partea I - Pridvoarele credinței, 19 mai 2018

Teodot – sfântul cârciumar

Episcopul Teodot al Ancirei, viitorul Sfânt, avea o casă de oaspeți în care oferea loc de odihnă și masă pentru drumeți. Din munca sa ajuta pe cei aflați în nevoie, fără să fie știut de nimeni. Toți cei din cetate îl știau drept cârciumar dar, în taină, Teodot avea o misiune sfântă – aduna trupurile mucenicilor de la locul execuțiilor și le îngropa pe cheltuiala sa.

Un „ratat al vieții” a devenit modelul unei lumi întregi

Să nu uităm că, adesea, singura Biblie pe care unii oameni vor avea prilejul s-o citească este chiar viața noastră de creștini care-și asumă creștinismul lor, lucrându-l în fiecare aspect al traiului de zi cu zi. Singurul Hristos cu care mulți vor face cunoștință va fi doar Acela care le va vorbi prin gura noastră sau îi va ajuta cu mâinile noastre. Poate că vom simți cum inima noastră se lasă cucerită, încet-încet, de dorința de a nu-L mai ține pe Dumnezeu aruncat într-un ungher al vieții, ci de a-L invita în casa și în inima noastră. Și vom înțelege că multe se pot negocia, dar nu și bucuria de a fi și de a rămâne, cu orice preț, ai lui Hristos.

Sfântul Cuvios Iosif de la Bisericani, vas ales al Duhului Sfânt

Prin înfrânare a biruit lăcomia de mâncare și iubirea de lucruri pământești, prin post s-a împotrivit pornirilor pătimașe, cu iubirea a copleșit mânia, primind bucuria Duhului Sfânt ca dar pentru ostenelile sale. Astfel s-a nevoit toată viața în privegheri și rugăciuni, fugind de slava deșartă. Nu a abandonat nicio clipă măreața sa lucrare duhovnicească, urcând pe scara virtuților și petrecând în sfințenie.

Mucenicul Mamant – sfântul prieten al fiarelor

Cu porunca lui Dumnezeu, se adunau la Sfântul Mamant, în pustia aceea, fiarele, ca oile la păstor şi ca nişte pricepute îşi plecau urechile lor la cuvintele Sfântului şi i se supuneau. Hrana lui era lapte de animale sălbatice pe care, mulgându-le, făcea brânză de mâncare nu numai pentru el, ci şi pentru săraci.

Gânduri la a 600-a aducere aminte cu bucurie a venirii Mucenicului Sfânt Ioan cel Nou la noi, românii

Precum mucenicul cel nou care, cu cele vremelnice răscumpărând cele netrecătoare a luat cununa de biruință (adică a biruit durerea cărnii și pe diavolul cel ispititor și neiubitor de om și de Dumnezeu), așa și noi putem câștiga cele de veșnică bucurie de lângă Dumnezeu, prin lucrurile de pe pământ. Iubind, ajutând, fiind foarte buni și de cuvânt în ceea ce facem – fie că învățăm sau lucrăm – dăm exemplu de urmat pentru cel de lângă noi. Dăm mărturie că a fi creștin înseamnă a fi om de calitate, fie simplu la inimă, fie învățat.

Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul va fi trecut și în calendarul românesc

Atent la evlavia credincioșilor, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 4 iunie 2015, a hotărât înscrierea în calendarul liturgic românesc, începând cu anul 2016, a Sfântului Cuvios Paisie Aghioritul, cu ziua de pomenire la 12 iulie.

Pagini