Biserica Ortodoxă vizavi de alte mărturisiri şi înşelări

Vederea luminii celei nezidite, simţirea harului dumnezeiesc în vremea Sfin­tei Liturghii şi în asceză, pacea interioară şi lămurirea, limpezimea interioa­ră, sfânta liniştire, rugăciunea şi celelalte, toate acestea arată adevărul tradiţiei ortodoxe, bogăţia din miezul Bisericii noastre.

Părintele Sofronie, în diversele sale epistole către Balfour, analizează via­ța Bisericii Ortodoxe, pe care o deosebeşte de orice altă religie sau mărturisi­re creştină. În biserică, oricine poate trăi taina crucii şi a învierii lui Hristos. Vederea luminii celei nezidite, simţirea harului dumnezeiesc în vremea Sfin­tei Liturghii şi în asceză, pacea interioară şi lămurirea, limpezimea interioa­ră, sfânta liniştire, rugăciunea şi celelalte, toate acestea arată adevărul tradiţiei ortodoxe, bogăţia din miezul Bisericii noastre. De aceea, în epistolele sale, el leagă strâns dogma de Biserică şi de asceză sau nevoinţă. În altă parte scrie că: „Biserica Ortodoxă se distinge de oricare alte biserici sau religii la trei niveluri, căci: a) este singura care se adevereşte pe deplin, se menţine în adevăr deplin în teologia ei; b) este singura care cunoaşte taina harului, a sfinţeniei vieţii şi care păstrează în deplinătate harul dumnezeiesc şi c) este cea mai veche şi este partea fundamentală, de bază, din care toate celelalte mărturisiri creştine s-au rupt.” În Biserica Ortodoxă, deşi din vreme în vreme au existat anumite pro­bleme, se poate trăi marele har al lui Hristos. Părintele Sofronie se referă în epistole, la problemele vieţii istorice a Bisericii, la diferenţe şi chiar contradicţii filetiste, la situaţii anticanonice şi alte împătimiri, dar, în ciuda lor, susţine că în mijlocul Bisericii Ortodoxe există dumnezeiescul har. Scrie la un moment dat: „Şi eu am trăit de mii de ori şi trăiesc chiar acum întristări şi apăsări, dar le rabd, deoarece din Biserică primesc şi darurile cele dumnezeieşti.” Accen­tuează şi ascultarea către îndrumările episcopului şi, desigur, ale episcopului ce ţine de canonicitatea Patriarhiei de la Moscova şi nu de alte denominaţiuni sau grupări bisericeşti, deoarece această statornicie este mai bună din punct de vedere canonic, mai dreaptă, zice părintele. Se arată şi astfel respectul său faţă de cadrul canonic al Bisericii, în ciuda problemelor suspectate.

(Hierotheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos și Sfântul Vlasie, Cunosc un om în Hristos: Părintele Sofronie de la Essex, traducere din limba greacă de pr. Șerban Tica, Editura Sophia, București; Editura Cartea Ortodoxă, Alexandria, 2011, pp. 125-126)

De la același autor

Ultimele din categorie