Odată, renumitul cântăreţ, diaconul Ioan de la Chilia “Ravduhos”, care a murit de curând, a mers la hramul Sfintei Mănăstiri Grigoriu să cânte. După ce a cântat Vecernia Mare şi a început Litia, a simţit nevoia să meargă la arhondaric să bea o cafea, ca să se mai întărească, ca să-şi poată continua psalmodia.

La arhondaric, în discuţia despre cântări şi despre părinţii mănăstirii ce au cântat, părintele Ioan a spus:

- Am văzut că părintele David se ţine încă bine.

Părintele Macarie (unul dintre părinţii bătrâni) s-a mirat de cele pe care le-a auzit şi a spus diaconului Ioan:

- Te înşeli, părintele David a murit de şase luni.

Atunci diaconul s-a minunat, dar i-a răspuns cu convingere:

- Părinte, eu nu ştiu dacă a murit sau nu. Ci un singur lucru ştiu, că acum câteva minute l-am văzut la Litie pe părintele David, ne-am salutat şi chiar am vorbit puţin despre cântări.

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Părinţi Aghioriţi  Flori din Grădina Maicii Domnului, Editura Evanghelismos, 2004, p. 116)