Cugetele blasfemiei

Mândria este pricina gândurilor necuviincioase de blasfemie. Să încetăm să-l judecăm şi să-l osândim pe aproapele şi atunci nu ne vom mai înfricoşa de cugetele blasfemiei.

Cel care este stăpânit de duhul blasfemiei şi vrea să se izbăvească de acesta să înţeleagă bine că pricina acestor gânduri nu este sufletul lui, ci duhul necurat care cândva a grăit către Domnul: „Pe toate acestea ţi le dau, dacă vei cădea înaintea mea şi Te vei închina mie” (Matei 4, 9). Pentru aceasta şi noi să-l dispreţuim şi să nu luăm deloc seama spusele lui, ci să-i zicem: „Piei, satană, căci scris este: Domnului Dumnezeului tău să Te închini şi Lui singur să-I slujeşti” (Matei 4, 10). „Să se întoarcă nedreptatea lui pe capul lui, şi pe creştetul lui silnicia să se coboare” (Psalmul 7, 17) şi „Lăuda-voi pe Domnul după dreptatea Lui şi voi cânta numele Domnului Celui Preaînalt”.

Mândria este pricina gândurilor necuviincioase de blasfemie. Să încetăm să-l judecăm şi să-l osândim pe aproapele şi atunci nu ne vom mai înfricoşa de cugetele blasfemiei.

 

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Mica Filocalie, Editura Egumeniţa, 2009, pp. 87-88)

De la același autor

Ultimele din categorie