Vrem libertate, ca să fim sclavii patimilor noastre

Noi, oamenii, vrem libertatea noastră. De ce? Ca să fim sclavii patimilor noastre.

Fiecare loc poate să devină loc de Înviere. Ajunge să trăieşti smerenia lui Hristos.

Să dormi. Ajunge să fii în trezvie.

Există oameni care priveghează pentru unii şi există oameni care priveghează pentru toţi.

Nu este o cunoaştere pe care o înveţi, însă o cunoaştere pe care o trăieşti. Aceasta este duhovniceasca înţelegere.

Să nu vrei multe, nici pe cele de alături, nici pe cele îndepărtate. Dimpotrivă, ia seama la puţinul pe care îl ai să-l sfinţeşti.

Una este cultivarea: să învăţăm Cum să iubim pre Dumnezeu.

Nu există nimic mai ieftin precum sunt banii.

Mai bine iadul aici decât în cealaltă lume.

Nu-i ce spunem, însă ceea ce trăim. Nu-i ce facem, însă ceea ce suntem.

Am îmbrăcat rasa şi nu grăiesc în plus dacă nu sunt întrebată. Rasa vorbeşte.

Dacă ai dragoste pentru toată lumea, toată lumea este  frumoasă.

Cineva a spus: „Creştinul este acela care curăţeşte dragostea şi sfinţeşte munca”.

Noi, oamenii, vrem libertatea noastră. De ce? Ca să fim sclavii patimilor noastre.

De la același autor

Ultimele din categorie