Părinte, sunt foarte multe boli psihice printre studenții la științele socio-umane. Cum se explică acest lucru, ei având un ideal de bine social?

Poate să aibă un ideal, dar ei, pe dedesubt, cedează și nu i se știe nimănui gradul de avans duhovnicesc. Poate să fie absenți sufletește pe dedesubt. (Că duhurile rele nu se tem chiar de toți; ele există, dar nu se tem chiar de toți. Sunt oameni care au o tărie interioară; la aceștia sunt arși dracii de prezența lor.) Sunt, pe undeva, împătimiți și ascunși, nu sunt pe poziția duhovnicească. Pentru că nu patima în sine este primejdia cea mai mare, ci faptul că tu ești inconștient, că tu vrei mai departe să te îndulcești de ea, nu lupți ca să o dobori, ca să te așezi pe poziție. Atunci te ajută harul, când te așezi pe poziție. Când nu lupți, și te complaci în patima aceea, atunci te faci casă de draci, și vin fel de fel de duhuri și de farmece.

Dar, dacă ești foarte stăpânit de un păcat și îți pare rău și te așezi pe poziția bună împotriva păcatului, atunci îți ajută harul. Dacă nu te așezi pe poziția de luptă, și te simți bine în cloaca aceea, atunci harul nu te ajută. Și farmecele se prind la anumite persoane, se constată.

(Ne vorbește Părintele Arsenie, ediția a doua, volumul III, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, pp. 83-84)