Mândria o zdrobeşti cu ajutorul fratelui

Deoarece cugetarea semeaţă cu anevoie o observă omul de unul singur, el trebuie să-i socotească pe ceilalţi ca pe doctorii lui şi să primească toate leacurile ce i le dau, ca să se izbăvească de ea. Toţi oamenii au în buzunarul lor leacuri pentru ceilalţi: cei buni sfătuiesc cu durere şi dragoste pe cel bolnav, cei răi îl mustră cu răutate şi patimă. 

- Gheronda, mă mâhnesc atunci când maicile îmi fac o observaţie.

- Ai mândrie, de aceea te mâhneşti. Mândria o zdrobeşti cu ajutorul fratelui, atunci când îi dai dreptul să-ţi facă observaţie şi accepţi iertarea lui. În felul acesta se curăţă sufletul. Deoarece cugetarea semeaţă cu anevoie o observă omul de unul singur, el trebuie să-i socotească pe ceilalţi ca pe doctorii lui şi să primească toate leacurile ce i le dau, ca să se izbăvească de ea. Toţi oamenii au în buzunarul lor leacuri pentru ceilalţi: cei buni sfătuiesc cu durere şi dragoste pe cel bolnav, cei răi îl mustră cu răutate şi patimă. Aceştia din urmă devin de multe ori chirurgi mai buni decât primii, fiindcă bagă bisturiul mai adânc.

- Eu, Gheronda, sunt proastă şi de multe ori nu îmi dau seama pentru ce mi se face observaţie.

- Mai bine spune: „Sunt foarte deşteaptă, dar nu am smerenie”. Tu, deşi greşeşti şi îţi fac celelalte observaţie, cauţi să te îndreptăţeşti. Cum să mai ajungi la măsura de a lua asupra ta greşeala, atunci când te acuză pe nedrept? Omul care se îndreptăţeşte pe sine atunci când i se face observaţie alungă smerenia de la el. Pe când omul care aruncă asupra lui toată greutatea pentru o oarecare greşeală de-a sa, se smereşte şi este scăldat de Harul lui Dumnezeu.

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Patimi şi virtuţi, Editura Evanghelismos, Bucureşti, 2007, pp. 83-84)

De la același autor

Ultimele din categorie