Dacă aici pe pământ ne împrietenim cu sfinții lui Dumnezeu prin rugăciuni, în fiecare zi înălțate lor, foarte ușor ne vor recunoaște și ne vor ajuta la Judecata de Apoi, la acel „examen” inevitabil pe care îl vom susține toți oamenii înaintea lui Dumenezeu, acolo unde sfinții vor fi martorii și judecătorii oamenilor.

De aceea, sfinții părinți ne învață ca în fiecare zi să ne rugăm, mai întâi Sfintei Treimi, Domnului Iisus Hristos, Maicii Domnului și după aceea sfântului al cărui nume îl purtăm și Îngerului păzitor al vieții noastre.

Numele pe care îl primim la Botez trebuie să fie al unui sfânt care a murit pentru Hristos și și-a sfințit numele de creștin. Mare greșeală se face astăzi, când unii părinți, poate chiar din neștiință, dau copiilor lor nume străine de creștinism, care nu au fost purtate de niciun sfânt al creștinismului.

Neavând nume de sfânt, nu ai niciun ocrotitor sfânt care să se roage pentru tine.

Are mare putere numele unui sfânt atunci când îl chemăm în rugăciune, se tem toți diavolii de el pentru că el așa a reușit să devină sfânt, învingându-i pe ei.

(Protosinghelul Ioachim Pârvulescu, Cele trei mari mistere vizibile și incontestabile din Biserica Ortodoxă, Editura Amacona, 1997,  pp. 141-142)