Cei mai mari şi cei mai buni bogaţi ai lumii sunt cei care nu au bogăţie materială. Şi precum sunt foarte săraci de cele materiale, tot astfel sunt foarte săraci şi de patimi. Aceştia nu au lucruri nefolositoare nici în lăuntrul lor, nici în afară, ci numai pe Dumnezeu, şi se veselesc mereu trăind viaţa paradisiacă încă de aici, deoarece acolo unde este Dumnezeu este Raiul.

Unde nu există deloc mângâiere omenească, acolo împărăţeşte Dumnezeu şi atunci veselia se revarsă în afară, pentru că este multă şi nu mai încape în inimă.

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Epistole, Editura Evanghelismos, Bucureşti, 2005, p. 192)