Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă. Disciplina ascultării ridică firea din infirmitate precum scoate şi mândria din personalitate. Ascultarea face şi pe leneşi, şi pe vicleni să-şi dezgroape talantul precum acoperă şi pe cei talentaţi de jefuirea slavei deşarte. Rânduiala ascultării e cale dumnezeiască.

Căci dacă ascultăm de Dumnezeu, şi Dumnezeu ne ascultă. Chiar când se realizează sfinţenia, nici aceasta nu dezleagă de acoperământul ascultării. Trebuie să ascultăm necondiţionat toată viaţa şi fără abatere deoarece a şti de cine să asculţi e cea mai înaltă ştiinţă.

(Ieromonahul Arsenie Boca, Vreau să schimb lacrimile voastre în bucurie, Editura Agaton, Făgăraş, 2014, p. 18)