Când avem legături cu un om stăpânit de patimi, dar nu ne vătămăm de patimile lui, noi putem să îi in­fluențăm caracterul?

Dacă avem stare duhovnicească bună, sfințenie, influențăm mult, deoarece lucrează harul lui Dum­nezeu, iar semenul nostru se folosește. Atunci când îl răbdăm pe fratele nostru din dragoste, el simte. Pre­cum și atunci când există înlăuntrul nostru răutate, chiar dacă ea nu se manifestă, el tot o simte. Ceea ce are un suflet, aceea și transmite. Patima va transmite patimă, mânia – mânie, urgia – urgie. În timp ce dacă în suflet există harisme, harisma se va transmite ca harismă.

(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești, vol.2: Trezvie duhovnicească, traducere de Ieroschimonah Ștefan Nuțescu, Ed. a 2-a, Editura Evanghelismos, București, 2011, p. 133)