Darurile Duhului Sfânt au fost dăruite din abundență
Începutul acestei dăruiri a fost după Răstignire, nu numai ca abundenţă, ci şi ca măreţie crescută a darurilor.
(Ioan 7, 39) Iar aceasta a zis-o despre Duhul pe Care aveau să-L primească acei ce cred în El. Căci încă nu era (dat) Duhul, pentru că Iisus încă nu fusese preaslăvit.
Dar în cazul profeţilor, toţi sunt de acord că darul a fost cel al Duhului Sfânt. Dar acest har profetic a fost limitat şi a plecat şi a dispărut de pe pământ din ziua din care s-a spus: Casa ta va fi lăsată pustie (Matei 23, 38).
Chiar înainte de acea zi a început rărirea lui, căci nu a mai fost vreun profet dintre ei, şi nici harul nu le-a mai vizitat locurile lor sfinte. De atunci, Duhul Sfânt a fost ascuns. Însă, era plănuit să fie dăruit abundent în viitor.
Începutul acestei dăruiri a fost după Răstignire, nu numai ca abundenţă, ci şi ca măreţie crescută a darurilor. Căci darul a fost mai minunat… şi oamenii din vechime aveau Duhul ei înşişi, dar nu-l dăruiau altora, pe când Apostolii au umplut zeci de mii de oameni cu El.
De atunci, spun eu, că ei trebuiau să primească acest Dar, dar El nu era încă dat. Din această pricină, El adaugă Duhul nu fusese dat. Dar pentru că Domnul a vorbit apoi despre acest har, Evanghelistul spune: Căci Duhul Sfânt nu era încă, adică nu fusese dat pentru că Iisus nu fusese încă preaslăvit.
(Sfântul Ioan Hrisostom, Omilii la Evanghelia după Ioan, 51.2, traducere pentru Doxologia.ro de Iosif Agaton)