A doua poruncă dumnezeiasca

Ce ne cere a doua poruncă dumnezeiască?

Să nu venerăm pe nimeni, fară numai pe Unul Dumnezeu. Precum am spus mai îna­inte, suntem opriţi de la adorarea oricărei creaţii a lui Dumnezeu sau a oamenilor ca pe Dumnezeu. Dumnezeu Se află mai pre­sus de toate creaturile Sale şi ale oamenilor.

De ce atunci cinstim icoanele?

Noi cinstim icoanele ca pe reprezentări binecuvântate ale Unicului Dumnezeu ce­lui Viu, ale îngerilor Săi, ale sfinţilor şi mu­cenicilor, care sunt prieteni şi mijlocitori pentru noi.

Când ne rugăm înaintea icoanei, cui ne rugăm?

Sfântului viu din ceruri, al cărui chip este zugrăvit pe icoană, iar prin mijlocirea sfântului, lui Dumnezeu cel Unul.

Când sărutăm icoana, ce sărutăm?

Buzele noastre sărută chipul sfântului, iar prin gândurile şi inima noastră sărutăm pe sfânt ca pe o persoană adevărată şi vie în Biserica Cerească.

Cine aduce critici Bisericii Ortodoxe pentru cinstirea pe care o dă și pentru ru­găciunile pe care le înalţă sfinţilor?

Exclusiv protestanţii, care nu au avut experienţa duhovniceasca a comuniunii cu sfinţii şi care nu înţeleg că principala lu­crare a lui Hristos este să facă din oameni credincioşi şi renăscuţi familia lui Dum­nezeu în cele mai strânse relaţii şi prin în­tovărăşirea copiilor lui Dumnezeu în cer şi pe pământ.

Cum mai putem păcătui împotriva credinţei intr-un singur Dumnezeu?

Când ne purtăm astfel încât stomacul ne devine Dumnezeu prin mâncare şi băutură peste măsură (v. Filipeni 3, 19), sau banii, sau averea (v. Coloseni 3, 5), propria noastră persoană, statul, naţiunea sau civilizaţia ş. a.

(Sfântul Nicolae Velimirovici, Credința Sfinților, Catehismul Bisericii Ortodoxe, pp.110-111)