Dacă urmărim în calendarul ortodox prima dintre cele trei săptămâni pregătitoare dinaintea Postului Mare, observăm că zilele de miercuri și vineri sunt însemnate cu harți, adică în aceste zile nu se mai ține post, ci este dezlegare la orice fel de mâncare.

Se pare că termenul „harți” are legătură cu „arajawork” (sau Postul Preliminar), practicat de Biserica Armeană cu zece săptămâni înainte de Paști. În contextul tensiunilor dogmatice dintre secolele VII și X, adversarii acestei tradiții au creat și răspândit o serie de narațiuni polemice pentru a ridiculiza practica armenească. Printre acestea se numără și legenda „câinelui Arțivurion” (sau Alaj), o calomnie medievală care susținea în mod eronat că postul ar fi fost instituit de un anume episcop Serghie Armeanul (sec VI) pentru a-și plânge animalul pierdut.

Cercetările academice recente, printre care se numără și un studiu semnat de Nikoloz Aleksidze din cadrul Universității Oxford, demonstrează că numele de „Arțivurion” este, de fapt, o deformare voită a denumirii postului armenesc, utilizată ca instrument de discreditare în „războiul memoriei” dintre cele două biserici (armeană și georgiană).

Pe de altă parte, semnificațiile duhovnicești și pedagogice ale acestei săptămâni se regăsesc în Evanghelia Vameșului și a Fariseului, citită în Biserici în prima duminică a Triodului. În pericopă este descris felul mândru de a posti al fariseului, în antiteză cu smerenia vameșului, care era păcătos și mărturisea acest lucru în rugăciunea sa. Astfel, pentru a ne pregăti de post așa cum se cuvine și pentru ca nici noi să nu postim ca fariseul, cu îngâmfare şi laudă, Biserica a suspendat total postul de miercuri și vineri.

Cea de-a doua săptămână a Triodului este una obișnuită, adică vom posti miercurea și vinerea, iar cea de-a treia săptămână este cunoscută drept Săptămâna albă, atunci fiind dezlegare la brânză, lapte, ouă și pește în toate zilele, inclusiv miercurea și vinerea.