Aţi precizat că nu trebuie să avem păreri personale. Dacă un părinte spune unui tânăr să urmeze calea mănăstirii, ce trebuie să facă acest tânăr?

Să îl asculte pe părinte sau nu, e în funcţie de chemare, e bine că părintele spune, dar tu faci ce crezi. Părintele îndeamnă nu după părerea proprie, ci după Scriptură. Şi Sfântul Pavel spune la fel, „Cine vrea să rămână la căsătorie bine face, dacă nu, să nu se căsătorească”.

În ce măsură are drept preotul să impună să urmez calea mănăstirii?

N-are dreptul să îţi impună, are dreptul să te sfătuiască.

Acel tânăr să asculte de părinte? Dacă nu ascultăm sfatul lui nu intervine neascultarea de părinte?

Intervine neascultarea de părinte, dar un preot încă o dată nu poate să impună, dar trebuie spus „Părinte, dumneavoastră nu aveţi dreptul să îmi impuneţi, vă rog să mă iertaţi că v-am spus aşa”, la care preotul o să facă ochii mari, n-o să mai zică nimic.

De unde ştim ce cale să alegem, căsătoria sau călugăria?

După chemare, după inimă, e bine să le testăm. Ce cale dorim.

(Părintele Nicolae Tănase, Soțul ideal, soția ideală, Editura Anastasis, Sibiu, 2011, p. 114)