Despre lumânărică

Stil de viaţă

Despre lumânărică

Lumânărica, buruiana de pe marginea drumului, era folosită din vechime ca leac împotriva durerilor de piept şi afectiunlor la plămâni. Efectele ei terapeutice vin din zecile de substanţe active pe care le conţine această plantă.

Verbascum phlomoides L., Verbascum thapsus L., Verbascum thapsiforme Schrad., sau lumânărica, fac parte din familia Scrophulariaceae.

Denumiri populare:

Coada-vacii, coada-boului, coada-lupului, corovăţică, cucuruz-galben, ceaiul-iernii, lumânarea-Domnului, rânzişoară.

Răspândire:

Creşte în zone de câmpie şi dealuri, pe locuri însorite, păşuni aride, margini de pădure, drumuri, căi ferate, văile râurilor, iazuri, bălţi, aşezări săteşti.

Descriere morfologică:

Plantă erbacee, bianuală; în anul I apare o rozetă de frunze păroase, iar în anul II apare tulpina floriferă, înaltă de 60-200 cm, neramificată, cu peri albi.

Frunzele sunt mari, oval-eliptice, catifelate, cu peţiol lung. Florile sunt mari, galbene-aurii, pe tipul 5, dispuse într-un racem terminal. Înflorirea are loc în lunile VI-VIII.

Organe vegetale utilizate:

Florile recoltate, eşalonat, pe măsura deschiderii, începând de la bază spre vârf; se adună, manual, dimineaţa, după ce s-a ridicat roua. Frunzele recoltate în lunile V-IX se usucă la umbră.

Conţinut biochimic:

- saponine, saponozide (verbascosaponina), rezine, fenoli;
- taninuri, aucubozidă, fitosteroli (verbasterol);
- flavonoizi (apigenol, luteolină), carotenoizi (crocetină, antoxantină);
- ulei eteric, mucilagii, glucide, lipide, acizi organici, săruri minerale.

Proprietăţi terapeutice:

- emoliente, expectorante, sudorifice, antiastmatice, antinevralgice;
- antispastice, antiinflamatoare, antimicrobiene, antivirale, bacteriostatice;
- antihistaminice, diaforetice, cicatrizante, antihemoroidale, diuretice.

Acţiuni terapeutice specifice:

- bronşită cronică, catar bronşic, pneumonie, pleurezie, congestie pulmonară, angine, tuse, guturai, gripă, răguşeală, laringite, traheită, tuberculoză; sub denumirea de „ceaiul iernii” este indicat iarna la bolnavii de plămâni;
- steatoză hepatică, gastroenterite, iritaţii ale stomacului, hemoragii interne, crampe digestive, colici, diaree, dizenterie;
- tulburări de ritm cardiac, palpitaţii pe fond nervos;
- boli renale şi genitale, catar urinar, nefrite;
- dermatite, arsuri, furuncule, abcese, panariţiu, ulcere, contuzii, hemoroizi;
- dureri de dinţi, inflamaţii ale gâtului, infecţii în urechi (oreon).

 

 Flora medicinală a României

*Materialele de pe acest site au caracter informativ. Înainte de a începe orice fel de tratament naturist trebuie să faceți un test de alergie la tipurile respective de produse. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră, înainte de a începe o cură sau un tratament naturist.

Citește despre: