Vai nouă pentru multa noastră nesimțire, fiindcă, în vreme ce așteptăm bunătățile cele cerești, rămânem la cele prezente având gura slobodă. Nu băgăm de seamă răutatea diavolului care, îmbiindu-ne cu cele mici și vremelnice, izbutește să ne lipsească de cele mari, dăruindu-ne lut ca să ne răpească cerul. Ne arată doar umbra, ca să ne scoată din adevăr.

În afară de aceasta, ne face să trăim lucruri minunate în vise (căci aceasta este bogăția prezentă), ca să ne facă apoi cei mai săraci din lume, când va veni ziua.

Învățându-le pe acestea, iubiților, să ne ferim de ispitirile lui. Să ne păzim și de osânda pe care am primi-o împreună cu el, ca să nu ne spună și nouă Judecătorul: „Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui” (Matei 25, 41).

Dar Dumnezeu este iubitor de oameni – spune diavolul –, n-o să ne osândească...

Atunci, fără niciun scop s-au scris aceste?

Nu, zice tot el. S-au scris ca să ne temem de ce ne-ar putea aștepta și să fim cumpătați și înțelepți.

Dar dacă nu ne arătăm înțelepți, ci rămânem răi, spune-mi, n-o să ne pedepsească?

Atunci nici pe cei buni n-o să-i răsplătească?

Ba da, zice diavolul, pe cei buni îi răsplătește, fiindcă tocmai aceasta este firea lui Dumnezeu, să facă numai bine, chiar dacă cineva nu-l merită.

Adică, ce s-a scris despre răsplăți e adevărat și se va întâmpla oricum întocmai, iar ce s-a spus despre pedepse nu se va adeveri?

O, viclenie fără margini a diavolului! O, iubire de oameni omenească!

Socoteala aceasta este numai a diavolului, care ne dă desfătări fără folos și ne face trândavi. Știind că teama de pedeapsă ne înfrânează sufletul ca un căpăstru și ne depărtează de rele, luptă și face tot ce poate ca să dezrădăcineze din noi teama de pedeapsă și să ne îndreptăm liniștiți și lipsiți de orice teamă spre prăpastie.

(Sfântul Ioan Gură de Aur, Diavolul și magia, culegere de texte patristice și traducerea lor în neogreacă de Ieromonahul Benedict Aghioritul, traducere din neogreacă Zenaida Anamaria Luca, Editura Agaton, Făgăraș, 2012, pp. 39-40)