Mintea umană (logos), doar atunci când este luminată de lumina Dumnezeului întrupat, este capabilă să înţeleagă sensul raţiunilor dumnezeieşti ale creaţiei, adică sensul Logosului divin în creaţie, aşa cum este îndemnat în acest sens prin adevărul cuvintelor Apostolului: „Toate s-au făcut prin El şi pentru El” (Col. 1, 16). Astfel, în chip individual, fiecare fiinţă creată şi, în chip colectiv, întreaga lume creată ar trebui să împlinească în sine adevărul şi dreptatea Dumnezeu-omului Hristos la potenţialul lor de vârf. Cerul şi pământul nu vor trece până ce legea dumnezeiescului Logos nu va fi împlinită întru toate lucrurile (cf. Matei 5, 18). Doar prin Dumnezeu-omul Hristos a început curăţirea, reînnoirea şi restaurarea creaţiei – întrucât creaţia fusese supusă căderii din pricina prezenţei şi puterii păcatului omenesc şi a răului (cf. Rom. 8, 19-23). 

(Părintele Iustin Popovici, Credința Ortodoxă și viața în Hristos, traducere de prof. Paul Bălan, Editura Bunavestire, Galaţi, 2003, pp. 35-36)