Taina Mărturisirii este o doctorie, iar părintele duhovnic, ca un doctor, caută raportul organic între cel bolnav şi mijlocul de vindecare. Scopul epitimiei este să-l pună pe penitent în nişte condiţii noi, în care să nu mai fie ispitit de păcat. Sfântul loan Gură de Aur spune: Să nu întrebăm dacă rana a fost deseori legată, ci dacă oblojeala i-a fost de folos.

În clipa iertării şi dezlegării păcatelor, prin rugăciunea preotului sunt iertate de către Hristos „greşelile cele de voie şi fără de voie, ştiute şi neştiute, cele din noapte şi cele din zi, cele făcute cu lucrul, cu cuvântul şi cu gândul” creştinul fiind împăcat şi unit cu Biserica lui Hristos.

(Jean-Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale, Editura Sophia, Bucureşti, 2001 p. 264)