Doi tineri pot să trăiască împreună fără a fi cununați, eventual având binecuvântarea duhovnicului?
Și cum să aibă binecuvântarea duhovnicului? Aceea e binecuvântarea duhovnicului?! Vedeți cum toate lucrurile se pot perverti! Și am trăit niște amărăciuni fiindcă cuvântul acesta și încă unul sau două deja au dat tot felul de stricăciuni.
Și cum să aibă binecuvântarea duhovnicului? Aceea e binecuvântarea duhovnicului?! Vedeți cum toate lucrurile se pot perverti! Și am trăit niște amărăciuni fiindcă cuvântul acesta și încă unul sau două deja au dat tot felul de stricăciuni. Înțeleg acum de ce Părinții, pe latura aceasta a trupului, n-au zis mare lucru. Din partea Părinților avem, mai ales, cuvinte din acestea aspre: „Nu fă! Bagă de seamă! Întoarce ochii! Fugi! Nu atinge!“. Și cu astea, Sfântul Pavel spune că, fiindcă nu mai suntem sub Lege („Nu atinge! Nu gusta!“), atunci: „Toate-mi sunt îngăduite, dar nu toate-mi sunt de folos!“. Da, toate-mi sunt îngăduite dacă am și înțelegerea dreaptă. Or, cum e cu putință înțelegerea asta: dacă am binecuvântarea de la duhovnic să trăim împreună necăsătoriți?! Este o aberație ca și cum ai zice: gândesc, dar n-am creier… Sau: „Cum să supraviețuiești în pustie? Fă ca și ness cafe: ia-ți o tinichea de apă deshidratată în pudră…“.