Numindu-l Atotţiitor pe Domnul, adu-ţi aminte că această însuşire a Lui te priveşte cât se poate de îndeaproape şi pe tine, priveşte sufletul şi trupul tău. În toată clipa şi în tot ceasul adu-ţi aminte de Cine sunt cârmuite şi prin Cine lucrează, viază şi sunt sănătoase toate organele cele dinăuntru şi dinafară ale trupului tău, toate simţurile tale: văzul, auzul, gustul, mirosul, pipăitul; toate încheieturile, inima, organele respiratorii, circulatorii şi digestive, toate părţile trupului tău. Adu-ţi aminte cât de înţeleaptă este întocmirea cea dinăuntru şi dinafară a trupului tău, ce mecanism minunat este ea, mecanism alcătuit de Arhitectul Preaînţelept şi ţinut de El în bună rânduială și în lucrare, dacă nu ni-l stricăm noi înşine cu păcatele şi patimile noastre!

Deci, dă cuvenitul prinos de dragoste şi de recunoştinţă Făcătorului tău, Atotțiitorului și Domnului, Luminătorul tău, Hrănitorul tău, Păzitorul tău, Dătătorul suflării tale. O, cât de minunat și cu câtă bunătate ţine Domnul viaţa sufletelor noastre, cu ce legi minunate a îngrădit-o, cum dă El har luminător, miluitor, curăţitor al tuturor întinăciunilor sufletului celor ce din păcatele noastre vin, simţitor, întăritor, de pace făcător!

(Sfântul Ioan de Kronstadt, Despre tulburările lumii de astăzi, Editura Sophia, București, 2011, p. 17)