Sfântul Ioan Scărarul este prăznuit în mod normal pe 30 martie, iar Cuvioasa Maria Egipteanca, pe 1 aprilie. Faptul că aceste două praznice cădeau aproape întotdeauna în timpul Triodului făcea ca ele să nu fie prăznuite cu solemnitate, în ciuda importanţei acestor sfinţi în evlavia bizantină. Prin urmare, instituirea sărbătoririi lor în două dintre duminicile perioadei Triodului a permis o mai mare strălucire acordată acestor doi sfinţi şi o afirmare mai explicită a legăturii lor cu Postul Mare.

„Scară” sau întăritor al celor ce se nevoiesc

Pomenirea Sfân­tului Ioan Scărarul în Duminica a patra din post nu se face pentru că ar fi ziua trecerii lui la viaţa veşnică, ci este pomenit în duminica a patra din Post ca dascăl al pocăinţei. El se numeşte Scărarul,pentru că a scris o carte deosebită pe care a intitulat-o „Scara virtuţilor”sau „Scara paradisului”,prin care ne arată cum, prin lepădarea de patimi şi prin dobândirea virtuţilor, oamenii urcă duhovniceşte, în sufletul lor, spre învierea sufletului şi spre întâlnirea cu HristosCel Răstignit şi înviat, adică prin comuniunea cu Dumnezeu ei dobândesc Raiul sau Paradisul. „Scara”a fost şi încă mai este în multe mănăstiri călăuză duhovnicească în lupta împotriva patimilor şi în dobândirea virtuţilor. În cartea aceasta, se vede că Sfântul Ioan a scris cum a trăit şi a trăit cum a scris. De aceea, în duminica a patra din Postul Sfintelor Paşti, el este pomenit ca „scară” sau întăritor al celor ce se nevoiesc şi urcă sau sporesc duhovniceşte, atât prin pilda vieţii sale, prin scrisul său, cât şi prin rugăciunile sale pentru cei ce se luptă duhovniceşte, aşa după cum ne arată cartea Triodului: „Întărind ca nişte trepte virtuţile, spre cer te-ai suit cu adevărat luminând, prin dreapta credinţă, la adâncul cel nemăsurat al privirii la cele de sus, biruind toate pândirile demonilor, şi păzeşti pe oameni de vătă­marea lor, o Ioane, scara virtuţilor; şi acum te rogi, să se mântu­iască robii tăi” (Utrenia Duminicii a IV-a).

Sfânta Maria Egipteanca, izvor de lecții duhovnicești

Pomenirea Sfintei Maria Egipteanca în Duminica a V-a din post se face pentru că ea este un model de pocăinţă. Exemplul Sfintei a permis imnografilor să extragă o mulţime de lecţii duhovniceşti pentru credincioşii angajaţi pe calea pocăinţei şi îndeosebi cu privire la caracterul radical al întoarcerii şi răsturnării conduitei realizate de pocăinţă.

Miercuri seara, la Utrenia zilei de Joi din Săptămâna a V-a, se citeşte întreg Ca­nonul cel Mare al Sfântului Andrei, care s-a citit la Pavecerniţele primelor patru zile din prima săptămână a Triodului. Împreună cu Ca­nonul se citeşte şi Viaţa Preacuvioasei Maria Egipteanca. Pricina pentru cares-au rânduit acestea, este că se apropie de sfârşit postul şi pentru ca oamenii să nu slăbească ostenelile şi luptele cele sufleteşti şi să nu părăsească vieţuirea cu nevoinţă şi smerenie. Sfântul An­drei, prin istoriile Canonului cel Mare, pomenind faptele cele bune ale oamenilor drepţi, precum şi întoarcerea celor răi, face pe oameni mai viteji şi mai îndrăzneţi ca să stea tare împotriva vrăjmaşilor, iar Sfântul Sofronie, prin povestirea vieții Sfintei Maria, de asemenea îi întăreşte şi-i îndeamnă spre Dumnezeu, ca să nu cadă şi să nu deznădăjduiască, de sunt căzuţi în păcat, că mare este bunătatea şi milostivirea lui Dumnezeu faţă de cei ce se întorc cu tot sufletul de la păcatele făcute, precum se vede în Viaţa Sfintei Maria Egipteanca

Începutul comemorării ultimelor întâmplări din viața Mântuitorului

De la Duminica Sfintei Maria Egipteanca şi până la Paşti, caracterul Triodului se schimbă. Sfinţii Părinţi au socotit că în această duminică se închide pregătirea psihologică a credincioşilor în vederea marii sărbători. Totodată, având în vedere apropierea Sfintelor Patimi, din acest moment, Triodul începe să aibă un caracter cronologic, reamintind întâmplările petrecute în ultimele săptămâni din viaţa pământească a Mântuitorului. Credinciosul, care până acum s-a pocăit de păcatele săvârşite, începe să retrăiască momentele pline de adânci semnificaţii care preced jertfa de pe Golgota. Cel care până acum s-a străduit a se curăţi de patimi, se pregăteşte să întâmpine aceste sfinte zile care îi vor aduce lumina în suflet