Duhul lumesc ne ademeneşte dulce şi ne amărăşte veşnic...
În societatea noastră deseori se întâmplă acelaşi lucru ca şi cu talerele: cele goale urcă, în timp ce cele pline coboară. Omul, înstrăinându-se de duhul înaintării lumeşti, va spori duhovniceşte.
„Naştere străină văzând, să ne înstrăinăm de lume, mutându-ne mintea la cer”. „Suflete, cele de aici sunt vremelnice, cele de dincolo sunt veşnice!”
Viaţa în desfătări este moartea sufletului. Aşa cum truditorul care ară cu plugul, uitându-se multă vreme în urmă, distruge ceea ce ară, la fel şi cel care-L urmează pe Hristos nedespărţindu-se nici de cele pământeşti, nu este potrivit pentru Împărăţia lui Dumnezeu.
În societatea noastră deseori se întâmplă acelaşi lucru ca şi cu talerele: cele goale urcă, în timp ce cele pline coboară. Duhul lumesc ne ademeneşte dulce şi ne amărăşte veşnic. Şi, alungând duhul nostru, rămâne doar căderea noastră. Omul, înstrăinându-se de duhul înaintării lumeşti, va spori duhovniceşte.
(Cuviosul Paisie Aghioritul, Mica Filocalie, Editura Egumeniţa, 2009, pp. 121-122)
Maica Domnului – smerenia care a încăput dumnezeirea
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro