E nevoie de mai multe lingurițe pentru Sfânta Împărtășanie?
Există creștini care se tem să se împărtășească cu Preacuratele Taine pentru a nu lua microbi. Dacă era într-adevăr așa, nu ar fi trăit nimeni dintre preoți, deoarece, la sfârșitul Sfintei Liturghii, aceștia consumă ce a mai rămas în Sfântul Potir după ce s-au împărtășit poate sute de creștini cu diverse boli. Și totuși, nici un preot nu a pățit niciodată nimic. Trupul și Sângele Domnului sunt „foc curățitor”.
Există creștini care se tem să se împărtășească cu Preacuratele Taine pentru a nu lua microbi. Dacă era într-adevăr așa, nu ar fi trăit nimeni dintre preoți, deoarece, la sfârșitul Sfintei Liturghii, aceștia consumă ce a mai rămas în Sfântul Potir după ce s-au împărtășit poate sute de creștini cu diverse boli. Și totuși, nici un preot nu a pățit niciodată nimic. Trupul și Sângele Domnului sunt „foc curățitor”.
Una din multele întâmplări ce mărturisesc în mod evident adevărul acesta este următoarea:
Pe vremea când mitropolitul de Chios, Pantelimon Fostinis († 1962) era preot, a mers odată să slujească Sfânta Liturghie la sanatoriul pentru tuberculoși (leprozeria) „Sotiria”. Acolo i-au adus infirmierii un mare platou cu multe lingurițe.
‒ De ce ați adus acestea? i-a întrebat.
‒ Ne-au spus doctorii să-i împărtășiți cu acestea pe bolnavi, începând cu cei mai puțin gravi și continuând cu cei grav bolnavi.
‒ Nu este nevoie de acestea, a răspuns cu credință preotul. Am Sfânta Linguriță.
Într-adevăr, la Sfânta Liturghie a împărtășit în mod normal pe bolnavi, iar mai apoi s-a apropiat de ușa diaconească pentru a consuma Sfintele. A făcut acest lucru pentru a-l vedea toți și să se încredințeze că Sfânta Împărtășanie este foc pururea neîntinat.
Rugăciunea preotului pentru credincioși, după împărtășirea acestora
Legătura între boală și păcat în Taina Sfântului Maslu
Traducere și adaptare:Sursa:Citește despre:Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Mitropolia Moldovei și Bucovinei | © doxologia.ro