Intră în tine însuți şi pune acolo totul în rânduială

 

Ştergeţi prin suspine tot praful gândurilor deşarte şi nelucrătoare care s-a adunat, păziţi-vă prin cugetarea la cele dumnezeieşti; spălaţi cu lacrimi toată necurăţia gândurilor şi aşezărilor (dispoziţiilor) sufleteşti păcătoase, puneţi să stea de strajă sfânta trezvie; îndreptaţi şi refaceţi prin pocăinţă nefăţarnică tot ce a fost stricat şi zdrobit prin căderile în păcat, îngrădiţi-vă cu sfânta râvnă spre împlinirea poruncilor. 

Pocăiţi-vă, că s-a apropiat Împărăţia lui Dumnezeu.” Aşa a grăit Domnul despre arătarea Sa pe pământ, despre faptul că El – Împăratul Împărăţiei celei de mântuire – deja a venit şi petrece printre oameni. Învăţând cu privire la acelaşi lucru pe cei iscoditori, El a spus cu un alt prilej: „Iată, Împărăţia lui Dumnezeu înlăuntrul vostru este” (Luca 17, 21). Atunci, însă, El era între oameni în afara lor, doar înfăţişând şi rânduind mijloacele de sălăşluire a Sa înăuntrul lor; iar acum intră în cei ce datorită credinţei vii primesc prin Sfintele Taine intrarea în împărtăşire cu El – intră în inimile lor şi împărăţeşte acolo ca Împărat dorit şi mântuitor. Căci spune: „Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu întru Mine rămâne, şi Eu întru el” (Ioan 6, 56). Şi cei ce s-au învrednicit de acest bine mărturisesc: „De acum trăiesc nu eu, ci trăieşte întru mine Hristos” (Galateni 2, 20).

În chip nevăzut, Domnul intră înăuntrul nostru. Intraţi, deci, în voi înşivă şi puneţi acolo totul în rânduială: ştergeţi prin suspine tot praful gândurilor deşarte şi nelucrătoare care s-a adunat, păziţi-vă prin cugetarea la cele Dumnezeieşti; spălaţi cu lacrimi toată necurăţia gândurilor şi aşezărilor (dispoziţiilor) sufleteşti păcătoase, puneţi să stea de strajă sfânta trezvie; îndreptaţi şi refaceţi prin pocăinţă nefăţarnică tot ce a fost stricat şi zdrobit prin căderile în păcat, îngrădiţi-vă cu sfânta râvnă spre împlinirea poruncilor. Lăsaţi să intre mai multă lumină prin ferestrele credinţei sincere şi lipsite de îndoieli, spre contemplarea tainelor iconomiei mântuirii noastre. Bineînmiresmaţi casa inimii cu miresmele rugăciunilor şi fierbinţii tinderi a simţurilor către Dumnezeu, şi mai ales pregătiţi-I sălaşul de odihnă cel drag şi plăcut Lui în dragostea nefăţarnică, ce s-a dăruit Lui pe deplin şi în întregime.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Pregătirea pentru Spovedanie şi Sfânta Împărtăşanie, Editura Sophia, 2002, pp. 102-103)

De la același autor

Ultimele din categorie