Uitați-vă la cer cât îi de frumos noaptea, când e plin de stele. Îmi spunea cineva că se căsătorise o româncă cu un chinez. A venit chinezul în România și dispărea la 12 noaptea din pat. După câteva ore se ducea să-l caute și îl găsea în grădină, în iarbă, întins cu fața în sus, privind cerul.

– Ce faci aici?

– Cum ce fac? Tu poți să dormi când e atâta frumusețe? Gândește-te că eu în China n-am văzut niciodată nici luna, nici stelele, de la atâta poluare. Acuma când văd atâta frumusețe, eu nu pot să dorm noaptea!

El stătea câte 3 – 4 ore afară noaptea și admira cerul. Noi avem toate frumusețile astea și nu știm să le apreciem și să ne bucurăm de ele. Poate câteodată trec luni de zile și nu te mai uiți o dată în sus să vezi stelele, să vezi luna, să te bucuri de ele. Adică te copleșesc grijile astea atât de mult încât nu mai reușești să ridici capul, să te bucuri de toate frumusețile pe care ni le-a dăruit Dumnezeu gratis și de toate celelalte din jurul nostru. Am ajuns să fim într-o viteză, să nu mai încetinim câte un pic și să ne bucurăm unul de altul, fiind acuma toată tehnologia asta... Se întâlnesc și toți stau pe telefoane, nu se mai bucură. Mai lăsați-le deoparte! Când vă întâlniți unii cu alții, priviți-vă în ochi, discutați unul cu altul, ajutați-vă, îmbrățișați-vă, bucurați-vă, ascultați-vă păsurile unul altuia! Nu vă dați seama cât de mult contează. Dar încercați să dați un pic deoparte toate astea (legate de tehnologie). 

Acasă, la fel, încercați să vă faceți un obicei ca seara să vă întâlniți cu toții și să discutați. Dar închideți tot ce ține de tehnologie, că altfel n-o să vă permită lucrul ăsta. Măcar un ceas în fiecare seară, dați toate deoparte, într-o cameră unde nu există din astea, într-un salon, și stați și discutați unii cu alții, jucați-vă ceva împreună!

La copii, foarte indicat este să știe să joace șah, să se poată juca unul cu altul, că ajută foarte mult la dezvoltarea creierului, la concentrare. Altfel, dacă îi scăpați în partea asta a tehnologiei, nu mai au chef de nimic: nici de învățat, nici de a se bucura, nici de a se juca, pentru că ajung la dependență și atunci îi foarte greu. Deci, încercați lucrul ăsta, măcar în fiecare zi, să fie dat totul deoparte. Să fie un pic de timp să fiți împreună, să discutați, să vă bucurați. Dacă aveți copii mai mulți, scoateți-i afară, jucați-vă cu ei, alergați. Jocuri diferite. Chiar și-un fotbal, dacă-s mai mulți, orice, numai să fie scoși din cadrul ăsta. Și în plus, un pic seara, dacă se poate, să citească unul o rugăciune cu voce tare și ceilalți să asculte.

(Fragment din conferința „Despre Credință, Nădejde și Dragoste” susținută de Părintele Pimen Vlad, stareţul Chiliei „Intrarea în biserică a Maicii Domnului” a Schitului Lacu din Sfântul Munte Athos, în date de 28 septembrie 2023)