Este obligatoriu să „tăiem moțul” copilului, atunci când împlinește un an?
Obiceiul tăierii moțului își are rădăcinile în Ortodoxie? Este obligatoriu să ținem acest obicei? Dacă nu pot nașii să îi taie moțul, pot să tai eu, mama copilului, moțul? Care este procedura corectă, conform Bisericii, pentru acest obicei? Va mulțumesc! Dumnezeu să ne țină sănătoși și să ne binecuvânteze cu înțelepciune!
Hristos a Inviat! Locuiesc intr-o zona a tarii unde se practica acest obicei. Noi (sotul meu si cu mine) nu l-am luat in seama, desi am fost intrebati de multe persoane. Cel mult cand copilasii au facut un anisor, am avut o mica reuniune de familie, ca la o zi de nastere obisnuita. La acest asa zis "taierea-motului" este practicat un ritual ce are legatura cu predestinarea, copilul fiind pus sa aleaga un obiect de pe o tava (unde se pot pune diverse lucruri: bani, chei de masina, oglinda sau ce le mai trazneste prin cap rudelor, in functie de cum ii proiecteaza ei viitorului micutului ...), iar acest concept care nu are nici o legatura cu credinta ortodoxa, ci mai degraba cu religiile pagane orientale ...
Poți adresa oricând o întrebare în cadrul rubricii „Întreabă preotul” transmise LIVE pe doxologia.ro și pe conturile noastre de Facebook și YouTube.De aceea, te îndemnăm să te abonezi la canalul de YouTube și să ne urmărești pe Facebook, pentru a primi în timp util notificările și a afla când intrăm în direct cu unul dintre preoții care vor răspunde la întrebări.
Nu uita, însă, că unele întrebări își găsesc cel mai bun răspuns la părintele duhovnic sau la preotul din parohia ta!
Pentru că timpul transmisiunilor în direct este limitat, ne rezervăm dreptul de a selecta, modera și edita întrebările și comentariile adresate.
O parte dintre răspunsuri se vor regăsi în format text și/ sau video în cadrul acestei secțiuni.
Îți mulțumim pentru înțelegere!
Soră Elena-Lorena, în nici o carte de cult nu se face pomenire de vreo „tăiere de moț”. Personal, cred că este un obicei plăsmuit din dorința sau din nevoia de comunicare a celor care au fost alături de prunc la Botez. Atâta timp cât aceste reuniuni nu aduc nici o lezare rânduielii Bisericii în ceea ce privește încreștinarea unui prunc, nu sunt dăunătoare.
Dar, bunăoară, în unele locuri se mai spune că nașii trebuie să vină ca să scoată pruncul din mir și să-i taie moțul. Or, această spălare ritualică o face însuși preotul în cadrul slujbei de Botez, pentru a păstra nepătate şi nepângărite darurile Botezului şi ale Mirungerii date noului botezat, prin pogorârea Sfântului Duh. Preotul foloseşte mai întâi faşa pruncului înmuiată cu apă şi stropeşte întâi faţa acestuia, rostind: „Îndreptatu-te-ai, luminatut-te-ai, sfinţitu-te-ai, spălatu-te-ai în numele Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin”. Apoi, cu o bucată de burete special, spală toate locurile unde a fost uns cu Sfântul Mir, rostind: „Botezatu-te-ai, luminatu-te-ai, miruitu-te-ai, sfinţitu-te-ai, spălatu-te-ai în numele Tatălui, şi Fiului, şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin”. Ce rost ar mai avea să facă și nănașul o „scoatere din mir”?
Este bine să ținem tradițiile strămoșești, dar acolo unde sunt astfel de interpretări greșite, ele trebuie numaidecât corectate.
Cu bune doriri, pr. Mihail