Ev. Matei 17, 1-9

 

În vremea aceea a luat Iisus cu Sine pe Petru și pe Iacov şi pe Ioan, fratele lui, şi i-a dus într-un munte înalt, de o parte. Şi S-a schimbat la faţă înaintea lor și a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. Şi iată, Moise şi Ilie s-au arătat lor, vorbind cu Dânsul. Și, răspunzând, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voieşti, vom face aici trei colibe: Ţie una, și lui Moise una şi lui Ilie una. Dar, pe când el vorbea, un nor luminos i-a umbrit şi, iată, glas din nor zicând: Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; de Acesta să ascultaţi! Şi auzind, ucenicii au căzut cu faţa la pământ şi s-au spăimântat foarte tare. Dar Iisus S-a apropiat de ei și, atingându-i, le-a zis: Sculaţi-vă şi nu vă temeţi! Și, ridicându-şi ochii lor, nu au văzut pe nimeni decât numai pe Iisus singur. Şi pe când se coborau din munte, Iisus le-a poruncit, zicând: Nimănui să nu spuneţi ceea ce aţi văzut, până când Fiul Omului va învia din morți.