Dacă tatăl a fost rece, distant, înstrăinat, dacă nu s-a ocupat de educația copilului, copilul Îl va percepe și pe Dumnezeu la fel, în mod inconștient. Fără să-și dea seama, tatăl aspru a pus în sufletul copilului baza perceperii lui Dumnezeu ca ființă aspră, pedepsitoare.

Prin însăși purtarea sa, un tată bun, tandru, care comunică și îmbrățișează, pune în sufletul copilului baza unor relații bune, apropiate, de încredere cu Domnul. Relațiile copilului cu tatăl modelează și relațiile lui cu Dumnezeu. (Egumenul Eumenie Peristâi)

(Cum să educăm ortodox copilul. 300 de sfaturi înțelepte pentru părinți de la sfinți și mari duhovnici, traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, București, 2011, p. 63)