În secolul al XIV-lea, în vremea domniei împăratului Andronic Paleologul, Mănăstirea Dohiariu suferea mult din cauza lipsei de apă, iar monahii din mănăstire erau nevoiţi să aducă apă de la o distanţă de trei mile depărtare.

Acest lucru a condus la numeroase osteneli, şi chiar boli, în cazul fraţilor şi părinţilor din obşte. Monahul Teodul, ctitor al mănăstirii, a realizat proiectul de a se introduce sub pământ mari conducte pentru transportul apei. Atunci, chiar în ziua în care lucrarea avea să înceapă, cei doi Sfinţi Arhangheli Mihail şi Gavriil i s-au arătat cuviosului Teodul în vis, spunându-i: „Pentru ce pui mănăstirea la osteneală în zadar? Află că apa se găseşte înlăuntrul mănăstirii. Vino, că îţi vom arăta noi unde este apă”. După aceea, cei doi Arhangheli l-au luat de mână şi l-au dus în stânga bisericii. Sosind la locul cu pricina, Sfinţii Arhangheli au lovit cu bastoanele lor într-o stâncă de unde a început să se audă un zgomot, ca al unui pârâu în curgere. După aceasta s-au făcut nevăzuți din fața ochilor lui.

De îndată, acesta se trezi din somn şi-i strigă pe fraţi, spunându-le: „Astă noapte, în somn, am avut o vedenie în care mi s-au arătat cei doi Arhangheli, arătându-mi unde se află apă pe terenul mănăstirii. Aşadar, haideţi să săpăm pe locul ce mi-a fost arătat!”.

Fraţii se învoiră şi începură să sape și, după spusa nemincinoasă a Sfinților Arhangheli, au aflat apă bună și curată. Mai târziu, la fântână s-a construit un adăpost, iar pereţii au fost împodobiţi cu fresce reprezentând mai multe minuni ale Sfinţilor Arhangheli.

Fântâna există şi astăzi, apa fiind considerată sfinţită, iar cei ce o beau cu credinţă se tămăduiesc de orice fel de boală.

(Foto) Popas la Aghiasma Sfinților Arhangheli de la Mănăstirea Dohiariu, Athos