Duodenita este o inflamaţie acută sau cronică a mucoasei duodenale, produsă de toxiinfecţii alimentare, infecţii alimentare şi greşeli de alimentaţie, inclusiv exces de alcool şi tutun.

În primele 48 de ore de criză se recomandă ceaiuri carminative, reci şi uşor îndulcite, precum şi tratamente similare ca în gastro-duodenită sau gastro-enterocolită. Se asigură alcalinizarea permanentă a conţinutului duodenal, pansamanete gastrice, sedative şi antiparazitare.

Principalele ceaiuri medicinale pentru combaterea duodenitei au la bază proprietăţi emoliente, bactericide, purgative sau antidiareice ale unor specii de plante:
- infuzie din flori de muşeţel, gălbenele sau rozmarin, din care se beau două-trei ceaiuri pe zi, cu efecte antiseptice, dezinfectante şi anestezice;
- infuzie din frunze uscate şi mărunţite de roiniţă, mentă sau salvie, din care se beau două-trei ceaiuri pe zi, având efecte antiseptice, carminative, bacteriostatice şi antidiareice;
- infuzie din herba de busuioc, coada şoricelului, mătăciune, sunătoare, ţintaură sau lichen de piatră, din care se beau câte două ceaiuri călduţe pe zi, după mesele de prânz şi seară, cu efecte antiseptice în favorizarea secreţiilor digestive şi calmarea durerilor.

În tratamente externe se recomandă cataplasme abdominale cu ceapă răzuită, amestecată cu argilă, ţinute pe locul dureros de trei ori pe zi, câte o oră.

Apiterapia recomandă polen uscat şi granulat, consumat zilnic, câte două linguri rase (una dimineaţa, pe stomacul gol şi alta seara, înainte de masă), după care se ia un păhărel cu apă îndulcită cu miere de albine. O cură durează 30 de zile şi se repetă în fiecare trimestru.

Regimul alimentar

În crizele dureroase de duodenită se recomandă preparate uşor laxative, cum ar fi: supe de legume strecurate (morcov, praz, usturoi, asmăţui), salate de lăptucă, spanac, revent şi fenicul, pâine integrală, unele fructe (mere rase, portocale, lămâi, afine), consumate crude sau sub formă de sucuri naturale şi compoturi, miere de albine. Sunt indicate prunele la micul dejun şi o cură de struguri pe o perioadă de minimum zece zile.

Aportul glucidic va fi asigurat prin dulciuri şi paste făinoase, la care se adaugă vitaminele necesare, precum şi proteine luate prin crudităţi (3-5 zile pe săptămână) sau prin consumul a 200 g de brânză proaspătă de vaci, ouă moi, carne slabă, fiartă. Cruţarea duodenului prin dietă poate fi prelungită până la 30-45 de zile de la debut, pentru evitarea croinicizării.

Efecte foarte bune are înghiţirea unei linguri de ulei de măsline (dimineaţa, pe nemâncate), precum şi consumul de tărâţe de grâu (4-6 linguri pe zi turnate în lapte sau în ceai) sau suc deorz verde (câte 50 ml de două ori pe zi).

Pentru a intensifica digestia şi pentru golirea intestinului se poate lua câte o lingură de cărbune din lemn de tei (de trei ori pe zi). Arsurile produse în duodenită pot fi atenuate cu lapte sau produse alcaline.

La duodenite se exclud din alimentaţie mâncărurile şi alimentele iritante (condimentele iuţi, legume murate sau cu un conţinut celulozic ridicat), precum şi băuturile alcoolice.

Hrana zilnică va fi repartizată în cinci mese, prin fracţionări egale, la intervale de 3-4 ore.

*Materialele de pe acest site au caracter informativ. Înainte de a începe orice fel de tratament naturist trebuie să faceți un test de alergie la tipurile respective de produse. Dacă suferiți de boli cronice sau urmați tratamente medicamentoase, vă recomandăm să consultați medicul dumneavoastră, înainte de a începe o cură sau un tratament naturist.