Veșmântul, cu dimensiunea de un metru și 15 centimetri, este lucrat cu mătase și cu fir auriu și oglindește multe teme dragi Părintelui. Particularitatea constă în reprezentarea semnului Sfintei Cruci peste un pătrat bogat ornamentat, astfel încât, prin repetarea modelului, între pătrate se formează din nou semnul Sfintei Cruci.

Crucea este brodată cu mătase albastră și cu inserții de fir auriu, deoarece chiar Canonul Sfintei Cruci o compară cu o piatră prețioasă albastră: „Frumoasă ești mai presus decât safirul și decât aurul și luminoasă ca soarele, dumnezeiască Cruce și cu razele dumnezeieștii puteri luminezi până la marginile lumii”.

Tema Crucii conduce la tema luminii. Icoana Schimbării la Față, brodată pe Sfânta Evanghelie, arată că este vorba, de fapt, de tema luminii necreate, iar la vederea luminii dumnezeiești ajung numai cei care s-au curățit de patimi.

Sfântul Dumitru Stăniloae spunea că unii oameni au o înțelegere parțială a Crucii, pe care o reduc la asceză. Dar există și un alt sens al Crucii: compasiunea pentru celălalt, lepădarea de egoism.

Ajungem, astfel, la tema iubirii. Părintele preciza: „Iubirea mă ajută pe mine să-l înțeleg pe altul și pe el să mă înțeleagă pe mine”. Iubirea se arată ca o lumină pe fața persoanei, cum vedem și pe chipul Sfântului. Numai din iubire Dumnezeu a creat lumea și numai iubirea dă sens existenței.

Sfinte Părinte, cel ce ți-ai purtat crucea, cel ce ai primit lumina dumnezeiască, cel ce pe toate le-ai cuprins în iubire, mijlocește înaintea lui Dumnezeu pentru noi!