Sfântul Evagrie Ponticul împarte gândurile în gânduri care „taie" şi gânduri care „se taie": „Şi anume, taie cele rele pe cele bune, dar şi cele rele se taie de către cele bune". El ne oferă exemplul gândului ospitalităţii întru mărirea lui Dumnezeu, urmat de venirea ispititorului, care „furişează în suflet gândul de-a primi pe străini pentru slava proprie", şi exemplul gândului rău de a primi pe străini pentru a fi văzut şi apreciat de oameni, urmat de venirea unui gând bun, care „îl taie pe cel rău, îndreptând către Domnul virtutea noastră şi silindu-ne să nu facem aceasta pentru laudă de la oameni", ci pentru dragostea de Dumnezeu. Este deci posibil ca un gând să fie dintru început rău, dar prin efortul nostru şi prin insuflarea Duhului Sfânt, să se transforme într-un gând bun, şi viceversa.

(Mitropolit Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă: știința sfinților părinți, traducere de Irina Luminița Niculescu, Editura Învierea, Arhiepiscopia Timișoarei, 1998, p. 247)