Am accentuat suficient semnificația tuturor mișcărilor noastre, de la gând și până la lucrare, cum că toate aceste mișcări țintesc la contactul cu Dumnezeu și la comuniunea cu El. Dar ne vom întoarce iarăși asupra acestui punct, ca să-l facem mai ușor de înțeles. Comuniunea și unirea cu Dumnezeu, Eu și Tatăl Meu vom veni și ne vom face sălaș la el, nu are loc de la noi, deși omul este împreună-lucrător prin răspunsul lui deplin la voia dumnezeiască. Totuși, înfăptuirea și lucrarea acestei comuniuni o face Dumnezeu, stare care este numită de Sfinții Părinți nepătimire și îndumnezeire. Marele Sfânt Maxim astfel definește aceasta: „Pătimim îndumnezeirea ca una care este mai presus de fire după har, dar nu o putem săvârși noi. Căci nu avem puterea de a primi prin fire îndumnezeirea”.

Această însușire a comuniunii cu Dumnezeu, ca fiind cuvenită lui Dumnezeu, și care are loc prin harul lui Dumnezeu, nu este sporadică, ci permanentă și temeinică și astfel, nu există granițe ale schimbării sau ale întreruperii, după conștiință, a vieții în Hristos. Aici ia ființă, și astfel se tâlcuiește, acrivia viețuirii patristice celei mai presus de fire. Potrivit acesteia nu este caracterizat ca o îndatorire numai timpul în care s-au mișcat în mod practic și au lucrat, ci și când au fost nelucrători în ceea ce privește dreptarele ireproșabile ale vieții. Acum câteva zile, când v-a vorbit gheronda care ne-a vizitat, papa Efrem Katunakiotul, v-a spus – dacă vă amintiți – cum de comportamentul vostru cu luare aminte din timpul zilei depind și închipuirile, și visele din somnul vostru. Să nu vi se pară straniu aceasta în lipsa voastră de experiență tinerească, pentru că hristificarea, către care ne grăbim prin harul Lui, este potrivit cu ceea ce spune Marele Pavel, dacă este cineva în Hristos făptură nouă. Aceasta este scris și în catehezele Sfântului Ioan Gură de Aur: „Căci am ales petrecere nouă și schimbată și se cuvine ca noi să facem toate potrivit cu această petrecere nouă, ca nu cumva să ne facem nevrednici de ea”.

(Fragment din volumul „Cuvinte de mângâiere” de Gheron Iosif Vatopedinul, în curs de publicare la Editura Doxologia)