Candidatul ales sau desemnat de Sfântul Sinod pentru arhierie poartă până la hirotonie atributul de ipopsifiu, adică ales, propus sau desemnat pentru arhierie. Hirotonia lui în arhiereu e precedată de solemnitatea vestirii şi chemării la treapta arhieriei, care are loc în ajunul hirotoniei, după Vecernie. În dimineaţa următoare, înainte de Liturghie (la sfârşitul Utreniei), ipopsifiul citeşte, în mijlocul bisericii, la cererea şi în faţa arhiereilor slujitori, o mărturisire solemnă şi amănunţită a credinţei ortodoxe, împărţită în trei părţi, scrisă dinainte şi pecetluită apoi de candidat, cu semnătura lui. Rânduiala aceasta se numeşte rânduială pentru cercarea (examinarea) şi desemnarea ipopsifiului. Precum spune Simeon al Tesalonicului, rânduiala aceasta este ca o logodire a ipopsifiului cu Biserica (eparhia) pentru care a fost ales şi care i se va da în grijă să o păstorească.

Hirotonia propriu-zisă în arhiereu are loc în timpul Liturghiei, îndată după ce s-a cântat „Sfinte Dumnezeule” (înainte de citirea Apostolului), adică în momentul când odinioară (până prin secolele VI-VII) se începea de fapt Sfânta Liturghie. Slujba de hirotonie a noului episcop este oficiată de cel puțin doi arhierei.

La vremea hirotoniei, candidatul e condus în mijlocul bisericii, pentru a se închina, și apoi e dus în faţa uşilor împărăteşti şi a arhiereilor, de către doi preoţi, de regulă arhimandriţi sau ieromonahi, deoarece arhiereul e ales dintre monahi. Dacă candidatul nu este monah, acum trebuie să facă votul monahal, înainte de hirotonie, dacă a fost ales dintre clericii de mir.

La înconjurarea Sfintei Mese, ce are loc după acest moment, candidatul e purtat de doi dintre arhiereii slujitori, închinându-se la colțurile acesteia. În timpul hirotoniei, formulele de invitare la rugăciune şi ectenia în taină le zic arhiereii, iar la rugăciunea de hirotonie, arhiereii hirotonisitori pun pe capul ipopsifiului și peste mâinile lui omoforul şi Sfânta Evanghelie.

După hirotonie, se dau noului arhiereu veşmintele şi insignele specifice treptei sale, și anume sacosul, epigonatul, omoforul, engolpionul, crucea pectorală şi mitra, apoi noul arhiereu se îmbrățișează cu ceilalţi arhierei.

În tot restul Sfintei Liturghii, noul arhiereu este primul între slujitori, zice la Apostol „Pace tuturor!”, se împărtăşeşte cel dintâi, iar după sfarşitul Liturghiei, primul arhiereu, de obicei, preşedintele Sfântului Sinod sau reprezentantul lui, îl îmbracă pe cel nou hirotonit cu mantia şi-i dă toiagul arhieresc, după care acesta împarte anafura la popor şi ţine cuvântarea oficială.

(Preot Prof. Dr. Ene Braniște, Liturgica specială, Editura Lumea Credinței, București, 2008, pp. 343-344)