hirotonie

Cele șapte Sfinte Taine ale Bisericii

Sfintele Taine sunt lucrări văzute, instituite de Mântuitorul Hristos şi încredinţate Sfintei Sale Biserici, prin care se împărtăşeşte celor care le primesc harul nevăzut al Sfântului Duh, scopul lor fiind mântuirea şi sfinţirea credincioşilor.

Vrednicia slujitorilor bisericești

În vremea săvârșirii Liturghiei și a celorlalte Sfinte Taine, preotul, pentru rugăciunile sale și ale întregii Biserici, primește ajutor și sprijin de la Duhul Însuși, Care covârșește cu harul cel dumnezeiesc în ceasul acela sfânt slăbiciunea și nevrednicia lui omenească și-i dă vrednicia cuvenită sfintei sale slujiri.

Rânduiala hirotesiei în treapta de citeț

Hirotesia de citeţ (cântăreţ) se face înainte de începutul Sfintei Liturghii (la sfârşitul Utreniei sau al Ceasurilor). Candidatul face trei metanii mari (către răsărit), în fața sfeșnicelor împărăteşti. Apoi, întorcându-se spre apus, îl iau doi diaconi, unul de o parte şi altul de alta, şi, plecându-i puţin capul, îl aduc în faţa arhiereului, exclamând „Porunceşte… Sfinţite Stăpâne, pe cel ce vi se aduce înainte spre a fi hirotesit citeţ (cântăreţ)”.

Treptele clerului inferior și rolul lor în cultul divin

Pe lângă ierarhia superioară (episcop, preot, diacon) a luat naștere, cu timpul, o nouă categorie de slujitori ai cultului sau persoane ajutătoare ale clerului, pentru a îndeplini noile funcțiuni create. Numai ipodiaconii și citeții se mențin până astăzi în ierarhia bisericească, dar ele sunt doar trepte premergătoare spre diaconat și preoție. Toate serviciile mărunte în legătură cu îngrijirea bisericii sunt îndeplinite astăzi de cântăreți și paraclisieri, care sunt aleși dintre laici, fără a fi hirotesiți.

Veșmintele și podoabele purtate de arhierei în timpul slujirii

Mitra este acoperământul capului arhiereului în timpul serviciilor religioase. Ea apare în vestimentația arhiereului prin secolul al IV-lea, având cusături frumoase și iconițe, după modelul coroanei împăraților bizantini. Aceasta închipuie atât cununa de spini care a fost pusă pe capul Mântuitorului în timpul Pătimirilor, cât și înălțimea demnității arhierești.

Hirotesiile pentru acordarea de funcții administrative și ranguri onorifice

Distincțiile bisericești onorifice au rolul de a stimula activitatea slujitorilor bisericești, căci ele vin ca o răsplată a unei munci asidue depuse în slujirea Bisericii. Hirotesiile pentru acordarea de funcții administrative și de ranguri onorifice se săvârşesc după o rânduială comună pentru toate cazurile.

Ce este Taina Sfintei Hirotonii?

Preoția sacramentală a Bisericii își are izvorul în Preoția nevăzută a lui Hristos, Arhiereul cel Veșnic, care prin Întrupare se face Preotul prin excelență al întregii creații.

Condiții și obligații pentru cei care se pregătesc pentru Taina Hirotoniei

Beneficiarul Tainei Hirotoniei este creștinul ortodox liber, major, de gen masculin, absolvent de școală teologică, de unde trebuie să deprindă învățătura de credință, sănătos trupește și sufletește și pregătit spre acest scop, atât din punct de vedere intelectual, cât și moral, „bărbat al unei singure femei, veghetor, înţelept, cuviincios, iubitor de străini, destoinic să înveţe pe alţii, nebeţiv, nedeprins să bată, neagonisitor de câştig urât, ci blând, paşnic, neiubitor de argint, bine chivernisind casa lui, având copii ascultători, cu toată bună-cuviinţa; căci dacă nu ştie cineva să-şi rânduiască propria lui casă, cum va purta grijă de Biserica lui Dumnezeu?”.

Semnificația principalelor acte din rânduiala Tainei Hirotoniei

Preoția este cu adevărat o cununie cu Biserica locală în care cel hirotonit își va săvârși slujirea preoțească. După cum soții sunt datori să se jertfească unul pentru altul, tot așa preotul este dator să se jertfească pentru biserica și credincioșii săi. Jertfa aceasta se înrudește cu mucenicia, pentru că trebuie să mărturisească, prin însăși viața sa, credința cea adevărată, murind sieși prin nevoințele pe care le cere mărturisirea ei.

Originea și însemnătatea veșmintelor preoțești

Toate veșmintele preoțești sunt făcute din materiale strălucitoare și împodobite cu semnul Sfintei Cruci (Efeseni 2, 16), care este mărturia jertfei și a biruinței. Aceste veșminte au la bază respectul înnăscut față de Dumnezeu, de care nu ne putem apropia decât numai cu o anumită dispoziție sufletească și cu veșminte special adaptate.

Pagini