Viaţa Sfintei Cuvioase Parascheva

11 Octombrie 2014 08:50 Pr. prof. Mircea Păcurariu Mărturii

În fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Ortodoxă de pretutindeni prăznuieşte pe Cuvioasa Maică Parascheva. În chip deosebit ea este cinstită în Moldova, întrucât de 350 de ani moaştele ei se găsesc la Iaşi.

În fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Ortodoxă de pretutindeni prăznuieşte pe Cuvioasa Maică Parascheva. În chip deosebit ea este cinstită în Moldova, întrucât de 350 de ani moaştele ei se găsesc la Iaşi. Este cunoscută în popor şi sub numele de „Sfânta Vineri” sau „Vinerea Mare”. Se cuvine, aşadar, ca noi, credincioşii români, mai ales cei din Moldova, să-i cunoaştem viaţa şi nevoinţele duhovniceşti, precum şi împrejurările în care cinstitele ei moaşte au fost aduse în Moldova.

Din puţinele ştiri privitoare la viaţa ei, aflăm că această cuvioasă Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al XI- lea. S-a născut în Epivat (azi Boiados) în Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (azi Istanbul), pe atunci capitala Imperiului bizantin. Părinţii ei erau oameni de neam bun şi credincioşi, râvnitori spre cele sfinte. Un frate al ei, după ce a învăţat carte, s-a călugărit sub numele de Eftimie; apreciat de cârmuitorii de atunci ai Bisericii, dar şi de credincioşi, a fost ales la vremea cuvenită episcop în localitatea Madite.

Parascheva şi-a petrecut anii copilăriei în casa părinţilor sub ocrotirea acestora. Se spune că pe când avea zece ani a auzit citindu-se într-o biserică cuvintele Mântuitorului: „Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie" (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte au impresionat-o atât de mult, încât şi-a împărţit toate hainele săracilor. Acelaşi lucru l-a făcut şi în alte împrejurări, fără să ţină seama de mustrările părinţilor ei.

Retrăgându-se, a poposit o perioadă la Constantinopol iar mai apoi, împăcată cu sine, cu oamenii şi cu Dumnezeu, şi-a dat sufletul în Epivat, localitatea în care văzuse lumina zilei.

(Pr. prof. Mircea Păcurariu, Sfinţi Daco-Români şi Români, Editura Trinitas, Iaşi, 1994, pp. 101-102)

 

De la același autor

Ultimele din categorie