Părintele Arsenie Boca s-a născut în Hunedoara – România în 1910 şi a murit, se pare otrăvit, cu o lună înainte de căderea comunismului (noiembrie 1989). Este vorba de o personalitate duhovnicească excepţională a timpului nostru. Odată, la sărbătoarea Cinzecimii, au venit la mănăstire foarte mulţi oameni şi chiar şi un detaşament de soldaţi, pentru că era hram. Au săvârşit utrenia în biserica cea mică iar apoi, pentru că erau foarte mulţi oamenii adunaţi, părintele a ieşit între Sfintele Uşi şi le-a spus că vor continua Sfânta Liturghie afară, pe un podeţ special amenajat. În timp ce rostea aceste cuvinte călugărul de la strană a strigat:

- Vai părinte, ce se întâmplă?

- De ce, fiule, ce vezi?

- Sunteţi înconjurat de flăcări!

Era Duhul Sfânt, sub formă de limbi de foc. După slujbă părintele i-a spus în taină monahului: „Şi eu mă simţeam înconjurat de flăcări!”

(Părintele Damaschin Grigoriatul, Minunile – mărturie a dreptei credinţe, Editura Areopag, 2011, pp. 85-86)