Împăratul slavei și sfărâmarea porților iadului

Cuvinte duhovnicești

Împăratul slavei și sfărâmarea porților iadului

    • Împăratul slavei și sfărâmarea porților iadului
      Împăratul slavei și sfărâmarea porților iadului

      Împăratul slavei și sfărâmarea porților iadului

La porțile iadului, când a venit Mântuitorul și au strigat că vine Împăratul slavei, zice că diavolul a început să vorbească cu cei mai mari ai lui: „Taci, că-i om, pentru că în Grădina Ghetsimani se temea de moarte. Dacă ar fi fost Dumnezeu, nu s-ar fi temut de moarte”.

N-ați citit o carte, Adeverirea Sfintei Învieri? Foarte frumoasă. Zice că atunci când a bătut în poarta iadului Arhanghelul Mihail, a fost de două ori porunca: „Ridicați boieri porțile voastre și vă ridicați porțile cele veșnice!”. Mihail a fost cel dintâi care a bătut în porțile iadului. Și satana întreabă din iad: „Cine-i acesta Împăratul slavei?”. Iar el răspunde: „Domnul cel tare în război”.

A doua oară a bătut Arhanghelul Gavriil, care era cu Mântuitorul. „Ridicați boieri porțile voastre” – nu le deschideți, ci ridicați-le cu tot cu stâlpi, din rădăcină –, „să intre Împăratul slavei!”.

Dar satana întreabă iarăși: „Cine-i acesta Împăratul slavei?”. „Domnul puterilor, acesta este Împăratul slavei!” Atunci s-a luminat, a intrat Mântuitorul Hristos în iad și a predicat 30 de ore Evanghelia, cum zice în Penticostar, pentru cei care-L așteptau și nu-L văzuseră, pentru popoarele care nu-L cunoscuseră.

Atunci, în iad, toți prorocii arătau cum se împlinesc prorociile lor pe Golgota.

Isaia, care a profețit nașterea Mântuitorului din fecioară: „Iată, Fecioara va lua în pântece”, a profețit și de patimă: „și cu rana Lui noi toți ne-am vindecat, că era Om Care întru durere a pătimit, Care știa să rabde”. Când L-a văzut că suferă, a zis: „N-am spus eu despre Mesia în profeția mea?”.

Când a văzut că-i dă oțet pe cruce, David a spus: „Eu înainte cu o mie de ani am zis: «Dat-au spre mâncarea Mea fiere și M-au adăpat cu oțet»”.

Când L-au împuns în coastă, Prorocul Osea a zis: „N-am spus eu: «Vedea-vor pe care L-au împuns?»”. Când i-au luat hainele și apoi au tras sorți ostașii pentru cămașa care era țesută de Maica Domnului, să n-o împartă că era foarte frumoasă și era țesută dintr-o bucată, Prorocul David a zis: „Ce-am spus eu cu o mie de ani înainte? «Împărțit-au hainele Mele loruși și pentru cămașa Mea au aruncat sorți»”.

Fiecare spunea ceva. Și atunci s-a împlinit ce-a spus fiecare proroc de Hristos. Dar vine Sfântul Ioan Botezătorul, căruia-i tăiase capul de curând: „Voi spuneți prin Duhul Sfânt, dar eu sunt care L-am atins cu mâna, în Iordan, și L-am mărturisit: «Iată Mielul lui Dumnezeu Care ridică păcatele lumii». Eu sunt de care a spus Prorocul Zaharia: «Glasul celui ce strigă în pustie, gătiți calea Domnului». Eu am venit înainte, L-am văzut, L-am pipăit și știam că vine”.

La porțile iadului, când a venit Mântuitorul și au strigat că vine Împăratul slavei, zice că diavolul a început să vorbească cu cei mai mari ai lui: „Taci, că-i om, pentru că în Grădina Ghetsimani se temea de moarte. Dacă ar fi fost Dumnezeu, nu s-ar fi temut de moarte”.

Dar satana cel bătrân le spunea celorlalți draci: „Sunteți proști! El pe voi v-a înșelat, ca să nu știți până în clipa Învierii cine-i El. El Se făcea că Se teme, ca om, ca să vă înșele pe voi”.

Dacă S-ar fi temut, nu primea paharul de la Tatăl. Dar El a vrut să meargă pe calea ascultării: „Fie voia Ta! Că în capul cărții scris este: «Am venit să fac voia Ta»”! Și la patimă n-a vrut să fie semeț, să intre în suferință fără ascultare. Tot cu ascultare. „De este cu putință, să treacă paharul acesta, dacă nu, fie voia Ta”! Și aceasta ca să ne învețe pe noi ascultarea, când vom intra și noi în cele mai mari ispite și greutăți să ne lăsăm în voia Domnului: „Doamne, fie voia Ta!”. Eu mă feresc ca om, să păzesc, dar, dacă este voia Ta, vreau să fac ascultare și merg pe drumul ascultării. „Ascultare până la moarte și moarte pe Cruce”.

(Arhimandritul Ilie CleopaNe vorbește Părintele Cleopa, ediția a doua, volumul VI, Editura Mănăstirea Sihăstria, Vânători-Neamț, 2004, pp. 11-13)