Importanța dietei alimentare în diabetul zaharat – interviu cu dr. Larisa Bulboacă Văculișteanu
Poposim astăzi în cabinetul de diabet, nutriție și boli metabolice. Dacă zilele trecute vorbeam despre diabetul zaharat, o boală care dacă nu este controlată poate să aibă consecințe grave asupra organismului, ducând la instalarea unor complicații serioase, astăzi vrem să discutăm despre importanța dietei alimentare pentru persoanele care au diabet. O avem alături cu informații importante pe doamna doctor Larisa Bulboacă Văculișteanu, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice în cadrul Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.
Ce este diabetul și de ce este important să se respecte o anumită dietă?
Diabetul zaharat este caracterizat de incapacitatea organismului de a ține sub control nivelul glucozei din sânge (diagnosticul fiind pus atunci când glicemia pe nemâncate, dimineața, depășeste 126 mg/dl). Controlul diabetului poate fi obținut prina limentație, exercițiu fizic și tratament medicamentos (atunci când se impune), toate fiind la fel de importante pentru succesul terapeutic. Optimizarea stilului de viață este elementul decisiv al ameliorării controlului glicemic, cu scopul prevenirii sau întârzierii apariției complicațiilor cronice (microangiopatia, neuropatia și macroangiopatia).
Care sunt obiectivele și principiile alimentației în diabet?
Dieta pacientului cu diabet trebuie să:
- fie individualizată, bazată pe preferințele personale, culturale și religioase
- să asigure necesitățile nutriționale individuale
- să contribuie la menținerea controlului glicemic
- să amelioreze nivelele de exprimare a unor factori de risc cardiovasculari
(exces ponderal, HTA, dislipidemie, hiperuricemie).
Care este cea mai bună dietă pentru pacienții cu diabet?
Încă se crede că alimentația pentru tratamentul acestei afecțiuni este una specială, dar recomandările actuale se suprapun peste cele de alimentație sănătoasă valabile pentru populația generală. Există dovezi că anumite tipuri de alimentație au beneficii în ce privește controlul glicemic și/sau reducerea riscului cardiovascular. Este vorba despre alimentația mediteraneană, dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) și dietele bazate predominant pe vegetale.
Care sunt componentele cele mai importante ale dietei?
Calitatea și cantitatea. Atunci când ne referim la calitate trebuie să vorbim, bineînteles, de alegeri sănătoase privind alimentele, inclusiv modul de preparare. De asemenea, distribuția macronutrienților (glucide, proteine, lipide) trebuie să fie adaptată nevoilor și specificului medical al fiecărui pacient în parte. În ce privește cantitatea, reducerea cantității de calorii consumate reprezintă o masură importantă în obținerea controlului glicemic și scăderea ponderală.
Și totuși, ce mâncăm în diabet?
Pentru o mai ușoară înțelegere, alimentele au fost împărțite în trei grupe principale, în fucție de conținutul lor în glucide (cunoscute și ca zaharuri sau hidrați de carbon) în-
1. cele cu conținut scăzut sau chiar nul de zaharuri (0-5%).
2. moderat (5-50%)
3. alimente cu un conținut în glucide foarte ridicat (50-100%)
Prima categorie de alimente este cea care conține 0-5% glucide și conține alimente ce nu vor influența glicemia (dacă nu se exagerează cu cantitatea)- carnea și derivatele, inclusiv peștele, ouăle, derivatele lactate cu un conținut crescut în grăsimi (telemea, cașcaval, unt, smântână), legumele și zarzavaturile (cu câteva excepții).
Recomandări:
- se va prefera carnea slabă, se va îndeparta orice grăsime vizibilă
- sortimentele cu un conținut mare în grăsimi (carnea tocată – de obicei cu un conținut foarte mare în grăsimi, salamurile, cârnații, șunca) vor fi consumate cu caracter excepțional și în cantități mici
- poate fi consumat 1 ou pe zi, gătit dietetic
- atenție la alimentele bogate în grăsimi saturate, cum sunt cele de origine animală (carne grasă, unt, smântână) – consumul lor trebuie limitat dacă se asociază și dislipidemie.
A doua categorie de alimente este cea cu un conținut în glucide între 5-50% și conține alimente cu efect de creștere moderată a glicemiei, fiind importantă cantitatea consumată. Avem aici fructe, rădăcinoasele – au un conținut asemănător în zahăr cu fructele permise, lactatele proaspete (laptele, iaurtul, brânza de vaci, urda, cașul), amidonoase (cartof, orez) și leguminoase (fasole și mazăre uscate, linte, năut), cereale și derivate (în medie 50% glucide).
Recomandări:
- se recomandă pâinea preparată cu făină integral și pastele integrale, conținutul crescut de fibre va determina creșteri glicemice mai mici față de produsele din făină albă
- pot fi consumate 1-2 felii de pâine la o masă sau 2-3 linguri de mămăliga
- preferați porții medii, de aproximativ 200 g dintr-o mâncare din amidonoase sau leguminoase într-o zi și ar fi de preferat să asociați acest fel de mâncare cu o salată decât cu pâine
- îngroșați supele și ciorbele cu legume ce nu influențează glicemia (roșii, ardei, fasole păstăi, dovlecei, varză, ciuperci etc, după preferințe) și nu cu făină, paste, orez sau cartof
- se recomandă a se consuma 2-3 fructe de mărime potrivită (de sezon și cât mai variate) pe zi.
A treia categorie de alimente este cea cu un conținut mare și foarte mare în glucide (50-100% glucide), care va avea un impact direct și semnificativ asupra glicemiei. Aici avem zahărul, mierea (chiar dacă este sănătoasă, aprox 80% din ea se va transforma în glucoză), produsele de patiserie-cofetărie, fructele foarte dulci: bananele coapte, strugurii, fructele uscate, rahatul, halvaua, sucurile de fructe și legume, alte băuturi cu conținut ridicat de zahăr (siropuri, lichioruri cremă, șampanie, bere etc.)
Recomandări:
- produsele de patiserie – cofetărie, chiar dacă nu sunt dulci la gust, prin conținutul în făină ce se transformă jumătate în zahăr, vor crește semnificativ glicemia, deci atenție la cantitățile consumate
- preferați fructele ca atare și nu sucurile; chiar dacă preparați dvs. aceste sucuri, stoarcerea sau tocarea fină vor face ca absorbția zahărului să fie una accelerată și să determine vârfurile glicemice rapide după consum, plus că se va pierde beneficiul aportului de fibre pe care l-ar fi adus coaja și pulpa, dar se vor pierde și multe dintre vitamin – oxidându-serapid în acest proces
- dacă alegeți, totuși, să consumați dulciuri, faceți acest lucru rar, în cantități mici și ca desert la mese cu aport scăzut de carbohidrați și bogate în fibre.
Există și alte recomandări ce pot completa stilul de viață sănătos?
Bineințeles, și se referă la:
- limitarea aportului de sodiu la 2,3 grame/zi
- limitarea consumului de alcool; Organizația Mondiala a Sănătății nu recomandă, dar consideră permis consumul unei porții de alcool/zi pentru femei și 1-2 porții de alcool/zi pentru barbate -1 pahar de bere: 5% alcool (340ml), 1 pahar de vin: 12% alcool (140ml). Alcoolul poate să crească riscul de hipoglicemie, mai ales la pacienții tratați cu insulina sau sulfonilureice.
- renunțarea la fumat
- cu privire la îndulcitorii non-calorigeni, ei au ca scop reducerea aportului de glucide și calorii. Dar în cazul băuturilor, recomandarea generală, în cadrul alimentației sănătoase este de a le evita, inclusiv pe cele care conțin îndulcitori non-calorigeni, și de a utiliza în principal apa, ca sursă de lichide și hidratare.
Un sfat , vă rugăm!
La aflarea faptului că trebuie să țină o dietă, pacienții nu ar trebui să se descurajeze, dimpotrivă, ar trebui privită această situație ca un mijloc de a face o schimbare în bine privind alimentația, cu scopul îmbunătățirii stării de sănătate. Dieta pentru diabet reprezintă de fapt un model de alimentație pentru omul sănătos.
***
Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, Nicolina 2, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427
Interviul în format AUDIO îl puteți asculta aici.
Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei: https://www.facebook.com/providenta/