În Castelul de la Miclăușeni, cu excepția câtorva spații nu de mare întindere, unde decorațiile au rămas la nivel de șablon, majoritatea ansamblurilor prezintă o certă valoare artistică și istoric-documentară. Iată câteva picături de înțelepciune, scrise acum mai bine de un secol:

Ordo Anima Rerum – „Ordinea este sufletul lucrurilor” (deasupra ușii exterioare dinspre vest);

Et Fugit Fugit Ireparabile Tempus, adică „Și fuge, fuge timpul iremediabil!” (Horațiu), consemnat deasupra ușii de la intrarea principală);

Holul de la parter este împodobit, pe peretele din stânga, cu inscripția Qui Laudat In Praesentia Et Vituperat In Absentia Abeat Cum Pestilentia – „Cine laudă pe față și

critică pe la spate să piară de ciumă!”.

Pe peretele din dreapta al holului citim: Ubi Concordia Ordo Silentium Pax Ibi Dulci Melodia / Ubi Discordo Putida Diabolus – „Unde este înțelegere, ordine, liniște, pace, acolo sunt dulci cântări / Unde este neînțelegere este stricăciunea diavolului”.

Urcând la etaj, pe tavanul holului mare de aici apare o suită de îndemnuri, precum:

• Studia Amant Silentium Qietem Desiderant Cordis – „Cine iubește studiile caută liniștea netulburată a inimii”;

• In Labore Corporis Tranquillitatem Spiritus Et Bonam Conicientiam – „Munca fizică duce la liniște sufletească și la o gândire bună”;

• Non Est Studium Sine Amore, Non Scientia Sine Labore, Non Victoria Sine Certamine – „Nu există studiu fără dragoste, nici cunoaștere fără muncă, nici victorie fără competiție”;

• Nihil In Haec Vita Dulcius Sentitur Avidius Sumitur – „Nimic din dulcețile acestei vieți nu le gusta cu patimă”;

• Nihil Mentun A Mundi Amore Sic Separat, Sic Animum Contra Tentationes Confortat – „Nimic nu desparte mintea de iubirea lumii ca inima întărită în ispite”;

• Nihil Hominem Ad Omnia Opus Bonum Et Sanctum Laborem Sic Excitat Et Inflamat, Ut Studium Sapientia – „Nimic nu stârnește și nu aprinde omul spre toată fapta cea bună și spre lucrarea sfântă ca studiul înțelepciunii”.